ICCJ. Decizia nr. 701/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 21983 din 8 decembrie 1998 la Judecătoria sectorului 1 București, reclamantul S.G. a chemat în judecată pârâtul Consiliul General al Municipiului București cerând constatarea nulității absolute a actelor de preluare în patrimoniul statului imobilului situat din București și obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 433 mp, plus sau minus în raport de expertiza topo, terenul rămas liber ca urmare a demolării construcțiilor existente și edificării altora.
Prin sentința civilă nr. 10167 din 23 iunie 1999, Judecătoria sectorului 1 București și-a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului București.
Prin decizia civilă nr. 344 din 20 martie 2000 Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins cererea dedusă judecății, astfel cum a fost precizată, în contradictoriu cu Primăria Municipiului București și Primarul General al Municipiului București, ca neîntemeiată.
în apel, a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Primăria Municipiului București, Asociația de Locatari din București, solicitând, în esență, respingerea apelului declarat de reclamant ca nefondat.
Prin decizia civilă nr. 56 din 8 februarie 2001 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul S.G. împotriva sentinței civile mai sus menționate și a admis cererea de intervenție formulată de intervenienta Asociația de Locatari din București.
împotriva deciziei civile menționate a declarat recurs reclamantul S.G. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
La data de 4 decembrie 2001 recurentul a decedat, procesul fiind continuat de moștenitorii acestuia C.G. și G.C.
în ședința publică de la 2 februarie 2005, recurenții C.G. și G.C. au declarat, verbal, în fața instanței, că înțeleg să renunțe la însuși dreptul dedus judecății.
Având în vedere declarațiile recurenților precum și faptul că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, recursul a fost admis, a fost casată decizia recurată precum și sentința tribunalului și, menținând soluția de respingere a cererii de chemate în judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 247 C. proc. civ., a luat act de renunțarea făcută de moștenitorii reclamantului la însuși dreptul dedus judecății.
Față de soluția dată asupra cererii de chemare în judecată, cererea de intervenție accesorie formulată de Asociația de proprietari din București a fost respinsă fără obiect.
Totodată, s-a luat act că părțile îndreptățite nu au solicitat obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată avansate în proces.
| ← ICCJ. Decizia nr. 703/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 699/2005. Civil → |
|---|
