ICCJ. Decizia nr. 714/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 6137 din 20 iunie 2003 la Judecătoria Pitești, reclamantul C.C. a chemat în judecată pe pârâții D.T., D.G. și C.I. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2534 din 15 mai 1997 intervenit între pârâți, cu cheltuieli de judecată.
în motivarea cererii reclamantul, în esență arată că bunul ce a făcut obiectul vânzării era un bun succesoral, că procedura succesorală era în curs de finalizare și, în calitatea sa de moștenitor nu și-a dat acordul spre a fi vândut.
Pârâții au cerut respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 4598 din 24 noiembrie 2003 Judecătoria Pitești a respins acțiunea.
în motivarea hotărârii, în esență s-a reținut că, în cazul vânzării de către comoștenitori a unui bun succesoral, dreptul dobândit de cumpărător este supus unei condiții rezolutorii, anume ca bunul să cadă, urmare a sistării stării de indiviziune, în lotul coindivizarului vânzător, condiție a cărei îndeplinire validează retroactiv dreptul cumpărătorului.
Cum în cauză, bunul care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare a cărei rezoluțiune se cere a fost atribuit la partaj în lotul vânzătorului C.I., judecătoria a reținut că se impune respingerea cererii deduse judecății.
împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, susținând, în esență, că atâta timp cât nu și-a dat, în calitatea sa de comoștenitor, acordul la vânzarea bunului succesoral, se impunea admiterea cererii de chemare în judecată și desființarea vânzării.
Prin decizia civilă nr. 494/A din 15 martie 2004, Curtea de Apel Pitești a respins apelul declarat de reclamant ca nefondat, pentru aceleași considerente de fapt și de drept reținute și de judecătorie.
împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul fără a indica vreun motiv de casare a deciziei recurate.
în dezvoltarea motivelor de recurs reclamantul reiterează motivele de apel, în sensul că vânzarea bunului succesoral de către tatăl său, C.I., mai înainte de a se fi finalizat procesul de partaj succesoral și fără consimțământul său nu este legală, motiv pentru care se impunea admiterea acțiunii în rezoluțiune dedusă judecății.
Recursul este nefondat.
în drept, consecința principală a efectului declarativ al partajului constă în aceea că actele de înstrăinare consimțite de un comoștenitor cu privire la un bun indiviz vor fi valabile dacă la împărțeală, bunul este atribuit în lotul comoștenitorului înstrăinător.
Ca atare, înstrăinarea, în timpul indiviziunii, de către un copărtaș, a unui bun indiviz nu este sancționată cu nulitatea ori rezoluțiunea, ci doar supusă unei condiții rezolutorii în cazul în care bunul vândut cade în lotul altui copărtaș decât înstrăinătorul.
Or, în speță, este real că suprafața de 2200 mp teren care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2534 din 15 mai 1997 de B.N.P. F.M., intervenit între pârâții C.I., în calitate de vânzător și D.T. și G., în calitate de cumpărători, la momentul vânzării aparținea masei succesorale rămase după defuncta C.N.M., decedată la 17 noiembrie 1996.
însă, cu ocazia sistării stării de indiviziune existentă între reclamant și C.I., dispusă prin sentința civilă nr. 9306 din 17 noiembrie 1998 a Judecătoriei Pitești, terenul care a făcut obiectul vânzării a fost atribuit în lotul vânzătorului C.I., aspect confirmat și de către recurent la interogatoriu.
Așa fiind, cum condiția rezolutorie nu s-a împlinit, dreptul de proprietate al cumpărătorilor D.T. și G. s-a consolidat, caz în care, în mod just instanțele de fond au respins cererea de chemare în judecată, ca nefondată.
Pentru considerentele de fapt și de drept arătate, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 101/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 705/2005. Civil → |
|---|
