ICCJ. Decizia nr. 7160/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. 456/civ/2001 reclamanta SC T. SA București, sucursala E. Craiova a solicitat exproprierea suprafeței de 33 mp, proprietate privată a pârâtei T.M., motivat de faptul că respectiva suprafață de teren este necesară pentru supraînălțarea depozitului de zgură și cenușă Valea Mănăstirii, lucrare declarată ca fiind de utilitate publică prin HG nr. 463/1998, emisă în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 33/1994.
Pe parcursul procesului pârâta T.M. a decedat, fiind introdusă în cauză fiica acesteia, V.I.
Prin sentința civilă nr. 67 din 19 februarie 2004 a Tribunalului Dolj acțiunea a fost respinsă, reținându-se că nu au fost respectate dispozițiile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privitoare la îndeplinirea procedurii prealabile obligatorii față de pârâtă.
Reclamanta a declarat apel împotriva sentinței sus menționate, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Prin decizia civilă nr. 2958 din 20 septembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Craiova apelul a fost respins ca tardiv.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că sentința apelată a fost comunicată reclamantei la data 18 martie 2004 iar apelul a fost declarat la data de 6 aprilie 2004, cu încălcarea dispozițiilor art. 284 C. proc civ., termenul legal de 15 zile expirând la data de 5 aprilie 2004.
Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată în apel, recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc civ.
în dezvoltarea motivelor de recurs s-a precizat că în mod greșit s-a reținut tardivitatea apelului față de faptul că în cererea de repunere pe rol, la tribunal, s-a precizat că părți în cauză sunt sucursala E. Craiova II, cu sediul în Craiova, și V.I., Craiova, iar pentru termenul de judecată din data de 19 februarie 2004 reclamanta a și fost citată la această adresă.
Cu toate acestea sentința pronunțată în cauză a fost comunicată la data de 22 martie 2004 sucursalei E. Ișalnița, care a transmis-o sucursalei E. Craiova II la data de 23 martie 2004.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate, înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este întemeiat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin acțiunea introductivă reclamanta SC T. SA, sucursala E. Craiova și-a precizat sediul pe Platforma Industrială Ișalnița.
La termenul de judecată din 12 decembrie 2002 s-a dispus suspendarea judecății cauzei, la cererea părților.
Prin cererea înregistrată la data de 20 noiembrie 2003 reclamanta a solicitat repunerea pe rol a cauzei, precizându-și sediul în Craiova.
Aceeași precizare cu privire la sediu a fost făcută și prin cererile depuse la dosar la datele de 22 ianuarie 2004 (f.58) și 17 februarie 2004, (f.61).
Cu toate acestea, sentința pronunțată la fond a fost comunicată reclamantei la adresa din Craiova, Platforma Industrială Ișalnița.
în condițiile în care reclamanta și-a îndeplinit obligația impusă prin dispozițiile art. 98 C. proc civ., aducând la cunoștința instanței schimbarea domiciliului, actul procedural al comunicării sentinței la o altă adresă este lovit de nulitate în sensul prevederilor art. 105 alin. (2) C. proc civ. Prin îndeplinirea defectuoasă a procedurii de comunicare a sentinței, s-a pricinuit o vătămare reclamantei, căreia i s-a respins apelul ca tardiv.
Față de considerentele expuse, înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este fondat, prin decizia recurată statuând nelegal că apelul declarat de reclamantă este tardiv.
în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (5) C. proc civ., s-a dispus casarea deciziei atacate și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Curtea de Apel Craiova.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7158/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7146/2005. Civil → |
|---|
