ICCJ. Decizia nr. 7168/2005. Civil

La data de 13 ianuarie 2004, reclamanta C.E.C.A.P.P.T. a chemat în judecată Consiliul Local și Primăria orașului Pucioasa, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, instanța să dispună anularea dispoziției nr. 1166 din 29 noiembrie 2003 emisă de Primarul orașului Pucioasa, prin care acesteia i-a fost respinsă notificarea nr. 100/2001 privind restituirea în natură a imobilului Căminul Sanatorial Pucioasa, Telefoane, situat în orașul Pucioasa, jud. Dâmbovița.

în motivarea cererii reclamanta a invocat deposedarea abuzivă și, pe cale de consecință, greșita respingere a notificării menționate.

Printr-o cerere, reclamanta a solicitat anularea dispoziției nr. 1149/2003, privind cererea de restituire în natură a terenului, în suprafață de 1757 mp, situat în același oraș, pentru aceleași motive.

Prin sentința nr. 324 din 7 mai 2004, Tribunalul Dâmbovița, secția civilă, a respins contestațiile, reținând că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate.

Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, prin decizia nr. 2728 din 27 octombrie 2004, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii primei instanțe, apreciind că instanța de fond a reținut corect situația de fapt.

împotriva acestei din urmă hotărâri reclamanta a declarat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.

Prezentând o cronologie a dispozițiilor legale privind înființarea diferitelor persoane "moral-juridice", reclamanta a arătat că a fost legal înființată. Imobilul revendicat a aparținut acesteia, fiind abuziv preluat de SAR Telefoane, ulterior naționalizată.

Ulterior anului 1989 au apărut divergențe cu privire la cota contributivă și respectiv întinderea dreptului de proprietate asupra imobilului edificat în comun din fondurile administrației și salariaților.

Drept urmare, R. a revendicat întregul imobil, ulterior convenindu-se la perfectarea unei înțelegeri cu Casa, condiționată de retragerea notificării.

Criticile formulate privesc:

- instanțele s-au pronunțat cu neobservarea nulității art. 3 din Decretul nr. 258/1949;

- în mod greșit s-a procedat la respingerea cererii, dispoziția atacată necontestând calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la restituire;

- în mod greșit s-a apreciat cu privire la natura juridică a dreptului Confederației generale a Muncii asupra imobilului revendicat, cu neobservarea caracterului abuziv al preluării.

- instanțele, fără temei și justificare, nu au recunoscut actele depuse la dosar, doveditoare a dreptului de proprietate.

în concluzie, susținând că a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, reclamanta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei aceleiași instanțe, în vederea rejudecării.

Recursul este nefondat.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat constituirea C.A.E.C.P. C.F.R., desființarea acesteia prin Decretul nr. 358/1949, preluarea patrimoniului acesteia de către o altă persoană juridică.

Reclamanta a dobândit personalitate juridică prin sentința nr. 312/1996, hotărârea judecătorească prin care nu se reține că aceasta ar fi continuatoarea și succesoarea de drept a persoanei juridice invocate în prezenta cauză.

Așadar, în mod judicios prima instanță a reținut că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate, în condițiile Legii nr. 10/2001.

Prin urmare, respingând apelul și menținând hotărârea primei instanțe, instanța de control judiciar a pronunțat o decizie legală și netemeinică, nesupusă cazurilor de modificare invocate de reclamantă.

Nici în această etapă procesuală reclamanta nu a depus înscrisuri care să confirme o altă situație decât cea expusă, corespunzătoare materialului probator administrat și, drept urmare, corect reținută.

în consecință, pentru considerentele ce preced, recursul a fost respins ca nefondat.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 7168/2005. Civil