ICCJ. Decizia nr. 7216/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7216
Dosar nr. 27765/1/2005
(nr. vechi 11303/2005)
Şedinţa publică de la 19 septembrie 2006
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia civilă, la 1 aprilie 2004, reclamantul A.G.G. a chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Târgu Jiu, pentru ca instanţa prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru imobilul expropriat prin Decretul nr. 180/1986.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că prin dispoziţia nr. 1497/2004 pârâta i-a respins reclamantului notificarea prin care solicita despăgubiri pentru o casă de locuit şi teren în suprafaţă de 652 mp, expropriate prin Decretul nr. 180/1986.
Prin sentinţa civilă nr. 265 din 5 octombrie 2004 Tribunalul Gorj, secţia civilă, a admis în parte cererea, a anulat dispoziţia nr. 1497/2004 şi a constatat că reclamantul are dreptul la despăgubiri în cuantum de 345.315.310 lei pentru construcţie şi 824.600.700 lei pentru teren.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamantul a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită la acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale.
În mod greşit a fost respinsă cererea de acordare a despăgubirilor, motivat de faptul că petentul ar fi primit despăgubiri la data exproprierii, faţă de dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 1451 din 24 mai 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
În considerentele deciziei sale, instanţa de apel a arătat că primăria are calitate procesuală. Primarul emite dispoziţii în calitate de reprezentant al Primăriei, care este unitatea deţinătoare notificată. Faptul că primarul emite dispoziţii nu înseamnă că el trebuie privit individual, ci interdependent cu unitatea pe care o reprezintă.
În fond, apelanta nu a formulat obiecţiuni cu privire la evaluarea construcţiilor. Decretul nr. 256/1984 a fost aplicat corespunzător. Expertul a întocmit expertiza în strictă conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001 şi ale H.G. nr. 498/2003.
Împotriva acestei decizii apelanta pârâtă a declarat recurs critica, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., vizând următoarele aspecte:
Recurenta nu are calitate procesuală în cauză. Aşa cum rezultă din prevederile Legii nr. 215/2001, primăria este o structură funcţională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului.
Cuantumul despăgubirilor acordate reclamantului a fost stabilit greşit. În mod eronat a fost omologat raportul de expertiză efectuat, în detrimentul raportului de evaluare întocmit de comisia din cadrul primăriei. Au fost aplicate în mod greşit dispoziţiile Decretului nr. 256/1984.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând decizia instanţei de apel, în limitele criticii formulate prin motivele de recurs şi în raport de dovezile administrate în primă instanţă, Înalta Curte a considerat că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
În litigiile fondate pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, deşi se face referire la „actele primarului”, acesta stă în proces ca reprezentant legal al unităţii administrativ-teritoriale, iar nu în nume propriu.
Într-adevăr, primăria este o structură care aduce la îndeplinire dispoziţiile primarului. Aceasta nu înseamnă că, dacă notificarea este adresată primăriei, iar dispoziţia este emisă de primar, primăria nu ar putea sta în judecată în legătură cu o dispoziţie a primarului, pe care trebuie să o execute. Necesitatea ca hotărârea dată în sistemul Legii nr. 10/2001 să fie opozabilă şi structurii executive la dispoziţia primarului, poate justifica legitimarea sa procesuală.
Nu este întemeiată nici critica privitoare la cuantumul despăgubirilor acordate reclamantului.
În condiţiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., în vigoare la data pronunţării hotărârii recurate, modificarea unei hotărâri putea fi cerută atunci când instanţa nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
Or, instanţa de apel s-a pronunţat asupra criticilor formulate în privinţa actului normativ în raport de care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor.
Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite cerinţele art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu consecinţa păstrării hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria municipiului Târgu Jiu împotriva deciziei civile nr. 1451 din 24 mai 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2006.
| ← Proprietate extratabulară. Acţiune în grăniţuire. | ICCJ. Decizia nr. 5607/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
