Proprietate extratabulară. Acţiune în grăniţuire.
| Comentarii |
|
Potrivit art. 26 din Legea nr. 115/1938, drepturile reale imobiliare se dobândesc fără înscriere în cartea funciară în cazul succesiunii legale şi testamentare, vânzării silite şi exproprierii, titularului unui asemenea drept nefiindu-i permis, înainte de înscrierea dreptului în cartea funciară, să încheie acte de transmisiune sau de grevare a bunului.Acţiunea în grăniţuire este la îndemâna şi altor titulari de drepturi reale, nu numai a proprietarilor tabulari, inclusiv a proprietarilor extratabulari, ai unui drept de superficie, drepturile părţilor fiind dobândite pe calea devoluţiunii succesorale judecătoreşti.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nr. 123 din 13 Ianuarie 2005
La 10 ianuarie 2003, reclamantele M.I. și T.A. au chemat în judecată pe pârâții V.I. și V.M. solicitând să stabilească linia despărțitoare dintre terenurile lor, învecinate, majorarea la 1.000.000 lei anual a despăgubirilor datorate de pârâți potrivit sentinței civile nr. 1878 din 10 octombrie 2000 a Judecătoriei Sighet, precum și obligarea pârâților de a închide ușa de acces din spatele casei lor și de a nu mai folosi această cale de acces spre curtea reclamanților.
Prin sentința civilă nr. 3262 din 6 noiembrie 2003, Judecătoria Sighetu Marmației a admis în parte acțiunea, a stabilit linia despărțitoare dintre terenurile părților, a obligat pârâții la suportarea a jumătate din cheltuielile de grănițuire, a majorat la 522.000 lei anual despăgubirile datorate de pârâți.
Judecătoria a constatat că, prin hotărâri irevocabile anterioare, s-a dispus ieșirea din indiviziune a reclamantelor și a pârâtului V.I., în lotul reclamantei T.A. fiind atribuit și un teren ce se află sub casa pârâților, în favoarea cărora a fost instituit un drept de superficie, contra unor despăgubiri anuale de 192.000 de lei, împrejurări care au generat divergențe între părți cu privire la hotarul dintre proprietăți, al cărui aliniament real este cel stabilit pe aliniamentul A-1-2-D din raportul de expertiză întocmit de F.A., impunându-se și majorarea cuantumului despăgubirilor civile, dar nejustificându-se admiterea celorlalte capete de cerere.
Prin decizia civilă nr. 567 din 9 martie 2004, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de pârâți, a respins apelul declarat de reclamante și a schimbat în tot sentința primei instanțe în sensul că a respins în întregime acțiunea reclamantelor.
Instanța de apel a reținut, în esență, că reclamantele au intrat în stăpânirea terenurilor în urma unui partaj succesoral, iar pârâții au construit o casă pe terenul în litigiu, însă nici una din părți nu a procedat la intabularea terenului și, respectiv, a construcției.
în drept, instanța de apel a statuat că drepturile reale se dobândesc numai prin înscrierea lor în cartea funciară potrivit art. 17 din Legea nr. 115/1938, astfel că, în concret, părțile nu au făcut dovada calității de proprietari asupra terenului și construcției, ceea ce înseamnă că acțiunea în grănițuire nu îndeplinește condiția esențială cerută de art. 584 C. civ., anume aceea ca imobilele supuse grănițuirii să constituie proprietatea părților în litigiu, iar despre existența dreptului de superficie nu se poate discuta fără intabularea construcției.
împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs reclamantele, susținând că s-a statuat nelegal în sensul inadmisibilității acțiunii, nesocotind calitatea părților de proprietare extratabulare asupra terenurilor atribuite prin partaj succesoral.
Recursul este întemeiat.
Instanța de apel a dat o interpretare restrictivă dispozițiilor Legii nr. 115/1938 și ale art. 584 C. civ., hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea acestor dispoziții legale.
în înțelesul art. 584 C. civ., acțiunea în grănițuire este inadmisibilă numai între coproprietarii aceluiași fond, putând însă a fi utilizată de proprietar, uzufructuar și chiar de către posesor (mai puțin deținătorii precari) împotriva titularului unui alt drept real (uzufruct, superficie, drept de folosință), precum și împotriva chiriașului sau arendașului, dar cu introducerea în cauză și a proprietarului.
Unul din principiile fundamentale ale regimului juridic al cărții funciare este, într-adevăr, cel al efectului constitutiv de drepturi reale al înscrierii în cartea funciară, reglementat prin art. 17 - 18 din Legea nr. 115/1938, ceea ce înseamnă că drepturile reale cu privire la imobile pot fi constituite, modificate sau stinse numai prin înscriere în cartea funciară.
De la principiul enunțat există însă excepții, una fiind dată de art. 26 din lege, care prevede că drepturile reale imobiliare se dobândesc fără înscriere în cartea funciară în cazul succesiunii legale și testamentare, vânzării silite și exproprierii, titularului unui asemenea drept nefiindu-i permis, înainte de înscrierea dreptului în cartea funciară, să încheie acte de transmisiune sau de grevare a bunului.
Așadar, potrivit celor de mai sus, acțiunea în grănițuire este la îndemâna și altor titulari de drepturi reale, nu numai a proprietarilor tabulari, cum greșit a decis instanța de apel, inclusiv a proprietarilor extratabulari, cum este cazul reclamantelor din acest proces, pârâți putând fi, de asemenea, titularii extratabulari ai unui drept de superficie, drepturile părților fiind dobândite pe calea devoluțiunii succesorale judecătorești.
Ca atare, s-a admis recursul, s-a casat hotărârea atacată și s-a trimis cauza la instanța de apel pentru rejudecarea apelurilor declarate de părți, cu îndrumarea de a se cerceta și celelalte motive formulate pe calea recursului, ca susțineri de fond.
| ← Acţiune în revendicare, sau de despăgubiri, pentru imobilul... | ICCJ. Decizia nr. 7216/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
