ICCJ. Decizia nr. 7984/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7984
Dosar nr. 22679/1/2005
Şedinţa publică din 26 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 549 din 4 octombrie 2004, Tribunalul Braşov a respins contestaţia formulată în temeiul dispoziţiilor din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost precizată de către contestatorii S.M. şi W.G.M. în contradictoriu cu intimatul municipiul Braşov prin primar, cu privire la dispoziţia nr. 2242 din 5 decembrie 202 emisă de intimat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că imobilul, teren, fost proprietatea contestatorilor face parte dintr-un teren în suprafaţă de 43.828,69 mp înscris în C.F. 31391 Braşov şi constituie zona Centrului Civic al municipiului Braşov. Terenul respectiv este ocupat de reţele edilitare subterane de energie electrică, reţeaua de canalizare pluvială a străzii şi de alimentare cu gaz.
Cu privire la imobilul (construcţie) solicitat de contestatori s-a reţinut că acesta a fost demolat.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia civilă nr. 227 din 3 martie 2005 a respins apelul declarat de reclamanţii S.M. şi W.G.M. împotriva sentinţei civile nr. 549 din 4 octombrie 2004 a Tribunalului Braşov.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a reţinut că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 10/2001 nu sunt aplicabile în speţă terenul în litigiu expropriat este în prezent ocupat de stradă şi trotuar, de parcarea din strada M., iar subterenul este străbătut de reţele subterane de energie electrică, reţea de canalizare pluvială a străzii şi de alimentare cu gaze.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată au declarat recurs reclamanţii W.G.M. şi S.M., criticând-o ca fiind nelegală, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. deoarece:
- Nu au fost executate lucrările pentru efectuarea cărora s-a dispus exproprierea imobilului în litigiu
- În cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 întrucât la data intrării în vigoare a acestei legi terenul era liber de construcţii.
Recursul nu este fondat.
Restituirea imobilelor preluate de Statul Român cu titlu de expropriere este reglementată de art. 11 din Legea nr. 10/2001. acest text de lege are natura unei norme speciale şi este aplicabil preluării abuzive în forma exproprierii.
Articolul 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 pe care îşi fundamentează contestatorii poziţia procesuală, limitează sfera imobilelor care vor fi restituite în natură persoanei îndreptăţite, statuând în acest sens că vor fi restituite în natură terenurile, numai dacă nu au fost executate lucrările pentru efectuarea cărora s-a dispus exproprierea.
În speţă, textul de lege mai sus enunţat nu este aplicabil deoarece obiectul exproprierii a fost realizat. Acest lucru rezultă din cuprinsul celor două expertize efectuate în cauză care evidenţiază faptul că terenul expropriat este în prezent ocupat de stradă şi trotuar, de parcarea din strada M. iar subterenul este străbătut de reţele subterane de energie electrică, reţeaua de canalizare pluvială a străzii şi de alimentare cu gaz.
În mod judicios, instanţa de apel a reţinut că, în speţă condiţiile menţionate la art. 11 alin. (3) pentru restituirea în natură a imobilului (teren) nu sunt îndeplinite, datorită impedimentelor legale la restituire prevăzute de art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, texte de lege care au aplicabilitate în cauză.
Prin urmare, scopul exproprierii a fost determinat de realizarea unor artere de circulaţie, iar acestea chiar dacă s-au realizat în timp, scopul exproprierii a fost atins, lucrările dispuse ocupă funcţional întregul imobil în litigiu.
Aşadar faţă de cele reţinute Înalta Curte constată că recursul nu este fondat şi pe cale de consecinţă va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul W.G.M. în nume propriu şi ca moştenitor al reclamantei S.M. decedată împotriva deciziei nr. 227/A/P din 3 martie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 332/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 7466/2005. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
