ICCJ. Decizia nr. 8585/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8585
Dosar nr. 19025/33/2005
Şedinţa publică din 26 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1088 din 21 octombrie 2005 a Tribunalului Cluj a fost admisă în parte acţiunea formulată de Ş.R.M. împotriva Primarului Municipiului Cluj-Napoca şi în consecinţă s-a dispus anularea în parte a dispoziţiei nr. 1306 din 27 mai 2005 şi obligarea primarului de a emite în favoarea reclamantei o dispoziţie de stabilire a măsurilor reparatorii în echivalent pentru cota de 1/2 parte din terenul situat în Cluj-Napoca, înscris în C.F. Cluj nr. top 21863. A fost respins petitul pentru obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată, precum şi acţiunea îndreptată împotriva Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că terenul în discuţie a aparţinut autorilor reclamantei, L.I. născută A. şi A.G., de la care a fost preluat abuziv prin expropriere în anul 1974 şi cum reclamanta este fiica numitei F.I., care la rândul său este fiica I.L., decedată în anul 1967, s-a reţinut calitatea acesteia de persoană îndreptăţită la despăgubire.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 71 din 15 februarie 2006 a Curţii de Apel Cluj, avându-se în vedere că tribunalul a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 3 lit. a) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, confirmând calitatea reclamantei de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, ce vor fi stabilite conform art. 13 şi art. 26 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recursul de faţă, susţinând că în mod greşit nu s-a stabilit cuantumul măsurilor reparatorii cuvenite, ceea ce se putea realiza numai după efectuarea unei expertize tehnice judiciare topografice.
A solicitat modificarea deciziei recurate, în sensul admiterii cererii şi faţă de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, alături de Primarul municipiului Cluj pentru a-i fi opozabilă hotărârea, primarul fiind numai organul de execuţie al hotărârilor consiliului local, acesta având atribuţia de a aproba bugetul local şi de administrare a domeniului public şi privat al oraşului.
Recursul nu este întemeiat, urmând a fi respins în raport de cele ce urmează:
Din întâmpinarea depusă de intimat rezultă că s-a procedat la punerea în executare a sentinţei civile nr. 1088 din 21 octombrie 2005 a Tribunalului Cluj, definitivă prin Decizia recurată în faţa acestei instanţe şi deci executorie.
A fost emisă Dispoziţia Primarului nr. 109 din 16 ianuarie 2006, prin care au fost stabilite pentru reclamantă măsuri reparatorii în echivalent, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Această dispoziţie a fost la rândul ei contestată de persoana îndreptăţită la despăgubiri, formând obiectul dosarului nr. 3244/2006, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj.
În aceste condiţii, motivul de recurs ce vizează nestabilirea cuantumului despăgubirilor cuvenite şi efectuarea unei expertize în acest scop apare ca lipsit de interes şi ca atare recursul nu poate fi admis.
Dar, cererea de faţă nu este de primit nici în raport de modificarea Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, care instituie o nouă procedură administrativă pentru acordarea despăgubirilor, conform art. 16 şi următoarele cuprinse în Capitolul V. Astfel, o competenţă specială în această materie revine Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, constituită în subordinea Cancelariei Primului ministru. Prin urmare, în condiţiile legii noi, numai acest organism este în măsură să urmeze procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor, pentru ca în final să dispună emiterea deciziei referitoare la acordarea de titluri de despăgubire conform art. 13 lit. a) din Legea nr. 247/2005.
Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu este de primit, pentru că instanţele au dispus în mod corect obligarea instituţiei Primarului municipiului Cluj la emiterea deciziei de despăgubire, ceea ce s-a şi executat, aceasta având atribuţii în materia acordării măsurilor reparatorii, astfel cum se prevede expres şi în art. 1 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.
Aşa fiind, recursul de faţă este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Ş.R.M. împotriva deciziei civile nr. 71/A din 15 februarie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 8584/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8586/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|