ICCJ. Decizia nr. 969/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 969
Dosar nr. 9303/200.
Şedinţa publică din 8 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 56 din 14 februarie 2003 a Tribunalului Argeş, secţia civilă, a fost respinsă acţiunea formulată de S.P. şi S.M. împotriva SC G. SA Piteşti, ca tardiv formulată, privind cererea de restituire în natură sau acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul în suprafaţă de 2055 mp, situat în Piteşti, judeţul Argeş.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că la notificarea adresată de reclamanţi la data de 23 martie 2001 societăţii pârâte, aceasta a răspuns prin adresa nr. 676 din 26 aprilie 2001, în sensul că refuză restituirea terenului şi acordarea de despăgubiri. S-a motivat acest răspuns în sensul că pârâta este o societate cu capital privat, prin vânzarea de către FPS a pachetului de acţiuni de 95,624%, indicând celor în cauză ca în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 10/2001 să se adrese A.P.A.P.S. în vederea stabilirii măsurilor reparatorii.
În raport de această dată de 26 aprilie 2001, cuprinsă în adresa la care s-a făcut referire s-a apreciat că atacarea în justiţie a dispoziţiei menţionate la data de 5 iulie 2002 s-a făcut cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 24 din Legea nr. 10/2004.
S-a apreciat că adresa nr. 1112 din 10 iunie 2002 constituie numai o repetare a răspunsului iniţial, şi ca atare a fost înlăturată apărarea reclamanţilor în sensul că în raport de această ultimă dată, acţiunea a fost formulată în termen.
Apelul declarat de reclamanţi împotriva acestei sentinţe, a fost respins ca nefondat, prin Decizia 127 din 19 septembrie 2003 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, rectificată prin Încheierea din 7 noiembrie 2003 a aceleiaşi instanţe.
În considerentele deciziei, se arată că în speţă nu există o decizie sau dispoziţie motivată, câtă vreme reclamanţii au susţinut că imobilul a ieşit fără titlu din patrimoniul lor, situaţie în care ar fi aplicabile dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 10/2001 şi nu dispoziţiile art. 12 din lege. Apoi, se reţine că în mod greşit tribunalul a apreciat că reclamanţii ar fi depăşit termenul de atacare a deciziei, faţă de comunicarea din 26 aprilie 2001, fără existenţa unei hotărâri AGA. Ca atare, acţiunea trebuie respinsă, însă nu ca tardiv formulată, ci ca prematură.
Împotriva acestei decizii a formulat recursul de faţă SC G. SA Piteşti, prin care solicită modificarea deciziei în sensul respingerii apelului şi menţinerii soluţiei primei instanţe de respingere a acţiunii ca tardiv formulată.
În motivarea recursului se susţine că instanţa de apel a statuat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 10/2001, numai pe baza declaraţiilor petenţilor în sensul că imobilul ar fi fost preluat fără titlu de către stat, deşi în speţă sunt incidente prevederile art. 8 şi art. 27 din Legea nr. 10/2001, în temeiul cărora a fost respinsă notificarea.
A fost recurată şi încheierea de rectificare a deciziei, din data de 7 noiembrie 2003 de către petiţionari, cerând să se constate că dispozitivul deciziei este incomplet, prin omisiune, astfel că se impune completarea acestuia în sensul că respinge apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei cu menţinerea soluţiei primei instanţe de respingere a acţiunii, dar ca prematură.
Se motivează că instanţa a omis să menţioneze şi în dispozitiv soluţia de respingere a acţiunii ca prematură, deşi în considerente s-a făcut referire expresă la această dispoziţie.
Ambele recursuri sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.
Este exact că dispozitivul deciziei recurate cuprinde numai dispoziţia de respingere a apelului declarat de reclamanţi împotriva sentinţei nr. 56 din 14 februarie 2003 a Tribunalului Argeş.
Prin această sentinţă a fost respinsă acţiunea reclamanţilor ca tardiv formulată.
Soluţia din apel, de respingere a apelului este de natură să conducă la ideea că a fost menţinută în tot sentinţa numai că hotărârea din apel nu examinează excepţia de tardivitate a formulării cererii, ci pe baza altei motivări constată că acţiunea formulată este prematură. Practic s-a menţinut soluţia de respingere a acţiunii, dar prin considerente s-a apreciat că aceasta este prematură şi nu tardivă.
Recursurile de faţă vizează în esenţă această contradicţie dintre dispozitivul şi considerentele deciziei, fiind îndreptate primul împotriva deciziei şi cel de al doilea împotriva înscrierii de rectificare, fiecare parte vizând respingerea acţiunii ca tardivă, intimata, sau ca prematură, reclamanţii.
Se constată că în adevăr dispozitivul deciziei recurate nu este în acord cu considerentele, dar în raport de conformarea unităţii intimate la cele hotărâte în legătură cu prematuritatea cererii, rezultă că recursul acesteia a devenit lipsit de interes. În adevăr, prin Decizia nr. 8 din 30 martie 2004 emisă de SC G. SA Piteşti consiliul de administrate, act nou depus prin recurs, se dă o nouă soluţie de respingere a cererii de restituire în natură şi ofertă privind acordarea altor măsuri reparatorii prin echivalent, contestarea acesteia făcând obiectivul altui proces, în curs de judecată.
În aceste condiţii, nu se mai justifică susţinerea recursului împotriva deciziei menţionate, nefiind de admis nici recursul ce vizează completarea dispozitivului, ceea ce nu se poate realiza pe calea procedurală instituită de prevederile art. 281 şi urm. C. proc. civ., ce au în vedere erori sau omisiuni cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor, sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale şi nu greşeli de judecată.
Aşa fiind, recursurile de faţă sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii S.P. şi S.M. şi pârâta SC G. SA împotriva deciziei nr. 127/A din 19 septembrie 2003 şi încheierii de şedinţă de la 7 noiembrie 2003 ale Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, de rectificare a aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1214/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 802/2005. Civil → |
|---|
