ICCJ. Decizia nr. 9708/2005. Civil

La 11 aprilie 2002, contestatorul V.A. a chemat în judecată pe pârâtele A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M., A.T.C.O.M. Dolj și S.O.C.O.M. A. Filiași, solicitând:

- anularea deciziei nr. 15 din 11 martie 2002 emise de U.C.E.C.O.M., hotărârii Comitetului executiv al A.T.C.O.M. Dolj, consemnată în procesul verbal al ședinței din 20 decembrie 2001, hotărârii nr. 1 din 23 noiembrie 2001 emise de Adunarea generală a S.O.C.O.M. A. Filiași și deciziei nr. 52 din 16 august 2001 emise de A.T.C.O.M. Dolj;

- reintegrarea în funcția de președinte al S.O.C.O.M. A. Filiași;

- obligarea intimatei S.O.C.O.M. A. Filiași la plata despăgubirilor cuvenite de la 17 august 2001 până la efectiva reintegrare;

- 100.000.000 lei daune morale.

în motivarea cererii, al cărei temei de drept nu a fost indicat, contestatorul a susținut că:

- prin decizia nr. 52 din 16 august 2001, intimata A.T.C.O.M. Dolj i-a retras împuternicirea de președinte al S.O.C.O.M. A. Filiași.

- decizia menționată era nemotivată, nu preciza termenul de contestare și organul la care poate fi atacată și nu i-a fost comunicată;

- prin hotărârea nr. 1 din 23 noiembrie 2001, Adunarea generală a S.O.C.O.M. A. Filiași l-a exclus din cooperativa meșteșugărească, în baza statutului propriu, regulamentului de ordine interioară și art. 130 lit. i) C. muncii;

- această hotărâre încalcă flagrant condițiile de valabilitate a unui act de excludere din organizație, asimilabil dispoziției de desfacere a contractului de muncă;

- prin hotărârea consemnată în procesul verbal al ședinței din 20 decembrie 2001, Comitetul executiv al A.T.C.O.M. Dolj i-a respins, ca nefondate, contestațiile împotriva deciziei nr. 52/2001 și hotărârii nr. 1/2001;

- prin decizia nr. 15 din 11 martie 2002, Biroul executiv al U.C.E.C.O.M. i-a respins contestația împotriva hotărârii Comitetul executiv al A.T.C.O.M. Dolj;

- nu s-a prezentat la ședința din 11 martie 2002 a Biroului executiv al U.C.E.C.O.M. deoarece a primit adresa de înștiințare (care poartă data de 7 martie 2002) chiar în ziua soluționării contestației.

Judecătoria Craiova, prin sentința civilă nr. 18237 din 26 august 2002, și-a declinat competența în favoarea Curții de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M. , reținând că:

- litigiul dedus judecății privește raporturi de natură nepatrimonială (anularea unor acte emise de intimate) dar și patrimoniala (drepturi bănești cuvenite ca urmare a eventualei reintegrări în funcția deținută la S.O.C.O.M. A. Filiași);

- potrivit art. 30 din statutul A.T.C.O.M. Dolj și art. 78 din statutul S.O.C.O.M. A. Filiași, soluționarea litigiilor patrimoniale dintre aceste entități și membrii cooperatori revine curții de arbitraj menționate.

Tribunalul Dolj, secția civilă, prin decizia nr. 187 din 10 februarie 2003, a respins, ca nefondat, recursul declarat de contestator, cu motivarea că recurentul, în calitate de membru cooperator, trebuie să respecte dispozițiile statutare, inclusiv pe acelea referitoare la modul de soluționare a litigiilor patrimoniale.

Curtea de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M.- U.C.E.C.O.M., prin sentința nr. 236 din 8 mai 2003, a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de A.T.C.O.M. Dolj în privința deciziei nr. 52/2001 și a respins, ca nefondată, contestația formulată în cauză.

S-a reținut că:

- prin sentința nr. 552 din 28 noiembrie 2002, Curtea de Arbitraj U.C.E.C.O.M. a respins contestația împotriva deciziei nr. 52/2001;

- măsura excluderii contestatorului, dispusă prin hotărârea nr. 1/2001 și menținută prin hotărârea din 20 decembrie 2001 și decizia nr. 15/2002, a fost determinată de absențele sale nemotivate, timp de 10 zile, faptă care, potrivit statutului și regulamentului de ordine interioară ale S.O.C.O.M. A. Filiași, constituie o abatere foarte gravă.

Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă, prin decizia nr. 567 din 25 iunie 2004, în majoritate, a admis acțiunea în anulare formulată de contestator, a anulat sentința arbitrală și a trimis contestația, spre competentă soluționare, Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și litigii de muncă.

S-a reținut că decizia nr. 187/2003 a Tribunalului Dolj nu prezintă relevanță deoarece prin acțiunea în anulare se exercită un control judecătoresc autonom, extraordinar, ce permite inclusiv analiza competenței instanței investite inițial cu soluționarea pricinii.

De asemenea, s-a reținut că în cauză sunt incidente motivele de anulare prevăzute de art. 364 lit. a) și i) C. proc. civ.:

- între contestator, președinte al S.O.C.O.M. A. Filiași de la 12 martie 1997, și această societate s-a încheiat, la 12 iunie 1998, un contract de administrare și gestionare a patrimoniului;

- la data încheierii contractului, cât și ulterior, la data emiterii actelor contestate, art. 184 C. muncii în vigoare în acea perioadă recomandă organizațiilor cooperatiste ca, în măsura în care nu există prevederi legale contrare, să reglementeze raporturile de muncă privind pe membrii cooperatori corespunzător principiilor cuprinse în cod, adaptate specificului lor de activitate;

- art. 16 alin. (1) din contractul de administrare și gestionare a patrimoniului, referitor la competența Curții de Arbitraj U.C.E.C.O.M., are în vedere doar litigiile patrimoniale, ceea ce înseamnă că în speță erau incidente dispozițiile art. 184 C. muncii și, prin urmare, contestația nu putea fi soluționată de instanța arbitrală menționată.

Pârâtele A.T.C.O.M. Dolj și S.O.C.O.M. A. Filiași au declarat recurs prin care au solicitat casarea ultimei hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel București.

în motivarea recursurilor, al căror temei juridic nu a fost indicat, ambele recurente au susținut că hotărârea atacată ar fi greșită deoarece:

- raporturile dintre cooperativele meșteșugărești și membrii cooperatori au la bază o convenție de asociere, și nu un contract individual de muncă;

- această convenție generează, pe de o parte, raporturi juridice de muncă, altele decât cele stabilite prin contractul individual de muncă, iar pe de altă parte, raporturi juridice patrimoniale;

- legea nu interzice arbitrarea litigiilor de muncă;

- drept consecință, clauza compromisorie din contractul de administrare și gestionare a patrimoniului, potrivit căreia competența soluționării contestației revenea Curții de Arbitraj a U.C.E.C.O.M., este perfect valabilă;

- nici una din celelalte critici aduse hotărârii arbitrale nu se încadrează în cazurile enumerate limitativ de art. 364 C. proc. civ.

Criticile invocate de recurente, a căror dezvoltare permite încadrarea în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sunt nefondate deoarece:

- potrivit art. 340 C. proc. civ., pot fi soluționate pe calea arbitrajului doar litigiile patrimoniale, dacă privesc drepturi asupra cărora legea permite a se face tranzacție;

- de asemenea, Legea nr. 168/1999, prin art. 32 și art. 62, permite să fie arbitrare și conflictele de interese, fără nici o deosebire, deci inclusiv cele patrimoniale;

- litigiul din cauză nu se încadrează însă în categoria conflictelor de interese și are două componente, una principală, nepatrimonială, iar cealaltă accesorie și patrimonială;

- această particularitate exclude, principial, posibilitatea soluționării litigiului dedus judecății de către instanța arbitrală;

- pe de altă parte, raporturile juridice dintre cooperative și membrii cooperatori sunt considerate drept forme tipice ale raporturilor juridice tipice de muncă, deși au la bază o convenție de asociere;

- în atare situație, dezacordurile intervenite între partenerii raporturilor juridice analizate constituie tot conflicte de muncă, potrivit art. 248 alin. (1) C. muncii și sunt supuse regulilor jurisdicției muncii, înscrise în Titlul XII din același cod au fost respinse, ca nefondate.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 9708/2005. Civil