ICCJ. Decizia nr. 235/2006. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 235

Dosar nr. 26773/1/200.

(nr. vechi 10311/2005)

Şedinţa publică din 10 ianuarie 2006

Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia civilă, la 5 noiembrie 2003, reclamanta D.M. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local Galaţi pentru ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea dispoziţiei nr. 272/SR din 13 octombrie 2003 a Primăriei municipiului Galaţi şi obligarea pârâtului la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul situat în Galaţi.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că în mod greşit s-a considerat că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat conform Decretului nr. 141/1988 precum şi a vocaţiei la moştenirea ultimului deposedat.

Prin sentinţa civilă nr. 365 din 14 aprilie 2004 Tribunalul Galaţi, secţia civilă, a respins acţiunea ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că au fost încălcate prevederile art. 3, art. 4 şi art. 22 din Legea nr. 10/2001.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost admis prin Decizia civilă nr. 634 A din 26 mai 2005 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă. A fost obligat Primarul municipiului Galaţi să emită dispoziţie prin care să se constate că valoarea despăgubirilor la care este îndreptăţită reclamanta este de 554.195.000 lei.

În considerentele deciziei sale, instanţa de apel a reţinut că reclamanta a făcut dovada proprietăţii, a întinderii acesteia şi a modului de trecere la stat a terenului. Cu privire la măsura reparării, din raportul de expertiză a rezultat că imobilul era constituit din suprafaţa de 200 mp teren şi construcţie, respectiv, o locuinţă compusă din două camere, magazie şi chiler din paiantă, în prezent demolată. Valoarea acestui imobil este de 554.195.000 lei. Legea nr. 10/2001 nu prevede modalitatea de reparare prin acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilele expropriate ci numai prin titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Consiliul Local al municipiului Galaţi, reprezentat de primar, învederând faptul că instanţa de apel a aplicat greşit prevederile Legii nr. 10/2001.

Examinând recursul, Curtea a apreciat că a fost învestită de o persoană care nu are calitate procesuală în calea de atac, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al municipiului Galaţi.

Totuşi, încă de la primul termen de judecată în citativul încheierilor a figurat în calitate de pârâtă Primăria municipiului Galaţi.

Prima instanţă a pronunţat sentinţa în contradictoriu cu Primăria municipiului Galaţi, iar instanţa de apel l-a obligat pe Primarul municipiului Galaţi să emită dispoziţie conform Legii nr. 10/2001.

Conform art. 21 alin. (1) teza I din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

Atribuţiile consiliului local sunt prevăzute de art. 38 din lege, iar atribuţiile primarului, de art. 68.

Primarul şi consiliul local sunt autorităţi administrative distincte, astfel încât nu se poate considera că un act de procedură săvârşit de una dintre aceste autorităţi aparţine, în egală măsură, şi celeilalte. Dacă, aşa cum s-a întâmplat în speţă, în cererea de recurs figurează consiliul local iar primarul este reprezentantul consiliului local, problema calităţii procesuale se apreciază în raport cu consiliul iar nu cel care are numai calitatea de reprezentant.

Ca regulă, hotărârea pronunţată în materie civilă are putere de lucru judecat relativă, în sensul că este opozabilă numai părţilor din proces şi succesorilor în drepturi ale părţilor. Tocmai de aceea, legitimarea procesuală în calea de atac este apreciată în raport de prezenţa părţii în etapele procesuale anterioare.

În speţă, deşi în cadrul procesual iniţial fixat de reclamantă figura Consiliul Local al municipiului Galaţi, prin pronunţarea hotărârilor de fond în contradictoriu cu alte autorităţi, consiliul nu mai are posibilitatea atacării unor hotărâri care nu-i sunt opozabile.

Împrejurarea că recurentul este reprezentat de primar nu poate justifica o altă soluţie, de vreme de primarul are doar calitatea de reprezentant în justiţie, parte în recurs fiind consiliul. Or, consiliul este o instituţie cu atribuţii distincte de cele ale primarului, motiv pentru care nu se poate considera că s-a îndeplinit cerinţa privitoare la calitatea procesuală a recurentului prin reprezentarea acestuia de către primar.

Având în vedere cele mai sus arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, cu consecinţa rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIV.

ÎN NUMELE LEGI.

DECIDE.

Respinge recursul declarat de Consiliul Local al municipiului Galaţi, reprezentat de primar, împotriva deciziei civile nr. 634 A din 26 mai 2005 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 ianuarie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 235/2006. Civil