ICCJ. Decizia nr. 246/2006. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 246
Dosar nr. 1080/116/2006.
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2008
Asupra recursului civil de faţă, din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
C.N.A.D.N.R. SA a emis Hotărârea nr. 40 din 25 mai 2004, prin care a acordat expropriaţilor P.V., P.I.R. şi P.M. suma de 21.906,80 RON cu titlu de despăgubire în echivalentul terenului în suprafaţă de 4.032,39 mp situat în comuna Perişoru, judeţul Călăraşi, tarlaua 114/8, parcela 1, nr. cadastral 127/1 - lot. 1.
Expropriaţii au contestat suma astfel acordată, solicitând justiţiei să stabilească valoarea reală a terenului.
în drept au fost invocate prevederile art. 9 din Legea nr. 198/2004.
Tribunalul Călăraşi, secţia civilă, a pronunţat sentinţa civilă nr. 2392 din 7 noiembrie 2006, prin care a admis contestaţia şi, păstrând celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate, a modificat art. 2 din hotărâre în sensul că a stabilit, după omologarea completării la raportul de expertiză întocmit de ing. A.L., ing. C.I. şi ing. E.Ş., cuantumul despăgubirilor cuvenite contestatorilor ca fiind de 48.711,27 lei şi a defalcat despăgubirile pentru fiecare contestator, astfel: P.V. -13.738,70 lei, P.M. – 21.423,15 lei şi P.I.R. – 13.549,41 lei.
Statul Român, prin C.N.A.D.N.R. SA, a declarat apel susţinând că prima instanţă a analizat superficial probele administrate, în special rapoartele de expertiză tehnică, ignorând raportul de evaluare întocmit în cadrul procedurii de expropriere încălcând astfel prevederile art. 27 din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora instanţa urma să aprecieze care dintre oferte este mai argumentată şi dovedită.
De asemenea, s-a mai imputat primei instanţe că a respins neîntemeiat obiecţiunile la expertiză, obiecţiuni pe care le-a reiterat în dezvoltarea apelului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins ca nefondat apelul de mai sus prin Decizia civilă nr. 310 A din 17 mai 2007.
Instanţa de apel a constatat că nu sunt întemeiate susţinerile din apel referitoare la respingerea obiecţiunilor, deoarece, în şedinţa de la 3 octombrie 2006, prima instanţă a primit obiecţiunile formulate de emitenta hotărârii în litigiu şi a dispus experţilor să răspundă la acestea, iar în şedinţa de la 31 octombrie 2006 părţile, după ce au primit răspunsurile experţilor, au declarat că nu mai au de făcut cereri şi de invocat excepţii, cerând a se trece la dezbaterea fondului.
De asemenea, instanţa de apel a constatat că obiecţiunile făcute au vizat numai elemente de calcul şi modul lor de utilizare, fără ca apelanta să le înlocuiască, să explice mecanismul propriei evaluări şi superioritatea acestuia.
În fine, instanţa de apel a constatat că, în privinţa modalităţii de calcul a despăgubirilor, s-a procedat corect şi legal, diferenţa rezultată fiind justă în raport cu normele de evaluare şi cu valoarea reală de circulaţie, iar determinarea valorii despăgubirilor este conformă cu practica şi literatura de specialitate, arătându-se amănunţit metoda de lucru, elementele folosite, faptul că s-a utilizat o singură metodă de calcul, cu valoarea de bază actualizată, respectându-se criteriile prevăzute pentru perioada precizată.
Împotriva hotărârii din apel a declarat recurs Statul Român prin aceeaşi companie emitentă a hotărârii supuse controlului judiciar.
Invocând cazurile de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., recurentul a susţinut că ambele instanţe au săvârşit aceeaşi greşeală de a nu aplica prevederile art. 27 din Legea nr. 33/1994, neanalizând practic raportul de expertiză întocmit în cadrul procedurilor de expropriere şi dând eficienţă unui raport care a folosit norme legale inaplicabile, nici acestea nefiind respectate.
Dezvoltând critica, recurentul a susţinut că experţii au utilizat o formulă inadecvată, prima ei parte fiind preluată din HG nr. 1546/2004, iar a doua parte din criteriile nr. 2665/1C/311, astfel că formula rezultată a reunit două metode, care însă nici nu sunt folosite până la capăt, încălcând art. 2 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1546/2004, precum şi sistemul de notări, în timp ce raportul de expertiză întocmit la declanşarea procedurilor de expropriere a respectat întocmai normele incidente.
Recursul astfel motivat nu este întemeiat.
În primul rând se constată că, aşa cum rezultă din considerentele hotărârii atacate, redate în esenţă şi în hotărârea de faţă, instanţa de apel a răspuns în fapt şi în drept fiecărei critici formulate de pârâtă în dezvoltarea apelului, astfel încât nu există motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. invocat pe calea prezentului recurs, care sancţionează lipsa motivelor pe care se sprijină hotărârea recurată şi/sau întemeierea hotărârii pe motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Criticile dezvoltate în recurs vizează încălcarea legii în stabilirea cuantumului despăgubirilor, fie prin ignorarea unei probe administrate (raportul de expertiză întocmit la declanşarea procedurii de expropriere), fie prin omologarea alteia (raportul de expertiză judiciară).
Asemenea critici nu mai constituie motive de recurs după abrogarea pct. 10 al art. 304 C. proc. civ. prin art. I pct. 49 din Legea nr. 219/2005, precum şi a pct. 11 din acelaşi articol prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000.
Anterior abrogărilor, textele menţionate reglementau ca motive de recurs omisiunea pronunţării instanţei asupra unei dovezi administrate şi greşelile de interpretare a probelor.
În raport cu cele astfel constatate şi cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. , recursul de faţă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA împotriva deciziei nr. 310 A din 17 mai 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2565/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 248/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
