ICCJ. Decizia nr. 2587/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 279 din 23 septembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta L.K. în contradictoriu cu Primarul comunei Dumitra, pentru anularea dispoziției nr. 389/2004, emisă de pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin dispoziția nr. 389 din 17 martie 2004, emisă de Primarul comunei Dumitra, județul Bistrița-Năsăud, a fost respinsă ca neîntemeiată notificarea petiționarei S.K., născută L., prin care a solicitat restituirea în natură a imobilelor: casă, anexe gospodărești, curte și grădină, în suprafață de 2037 mp, situate în comuna Dumitra nr. 47, județul Bistrța-Năsăud, înscrise în C.F. nr. 1929 Dumitra, nr.top 661, 662, 26079/3, cu motivarea că, nu s-a făcut dovada calității de persoană îndreptățită conform art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001 și că, în prezent imobilul a fost vândut de către Statul Român unor persoane fizice.
S-a avut în vedere că la data preluării imobilului de către stat, în anul 1960, proprietară tabulară era numita T.Z., căsătorită cu L.M. și că petenta nu a făcut dovada legăturii sale de rudenie cu proprietara tabulară, nici a decesului acesteia, aspecte față de care s-a ajuns la concluzia că nu i se pot acorda măsurile reparatorii solicitate.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 391/A din 1 aprilie 2005 a admis apelul declarat de reclamanta L.K. împotriva sentinței civile nr. 279 din 23 septembrie 2004 a Tribunalului Bistrița Năsăud, pe care a schimbat-o în tot și, în consecință, a admis plângerea reclamantei și a anulat dispoziția nr. 389 din 17 martie 2004, emisă de Primarul comunei Dumitra.
S-a stabilit că, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești în cuantum de 330.280.000 lei.
Instanța de apel a reținut în esență că, în raport de cele avute în vedere de către instanța de fond, imobilul în litigiu este evidențiat în C.F. nr. 1929 Dumitra, nr.top 661, 662, 26079/3, asupra lui fiind înscris dreptul de proprietate al Statului Român în anul 1960, cu titlul de expropriere (sub B+5, fila 31 dosar Tribunal).
Imobilul a fost expropriat de la proprietara tabulară T.Z., căsătorită L.
Potrivit copiei certificatului de deces, emis în Austria, proprietara tabulară a decedat la 26 martie 1960, petenta dovedind astfel, decesul proprietarei tabulare de la care s-a expropriat imobilul.
Din copia certificatului de naștere, anexat cauzei, rezultă că L.E., născută la 6 februarie 1930 și căsătorită cu S.M. este fiica numiților L.M. l și L.E., aceasta din urmă fiind proprietara tabulară a imobilului evidențiat în C.F. nr. 1929 Dumitra.
Față de aceste aspecte, coroborate cu înscrisurile prezentate instanței de fond, petenta L.K. (E.), căsătorită S. a făcut dovada calității sale de fiică a proprietarei tabulare, ceea ce îi conferă și calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
întrucât imobilul în litigiu a fost înstrăinat de Statul Român unor terți, care și-au înscris dreptul de proprietate în Cartea Funciară, fără ca actul de vânzare-cumpărare să fi fost atacat și declarat nul, în condițiile art. 46 din Legea nr. 10/2001, s-a reținut că, apelanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent, potrivit art. 18 lit. d) din Legea precizată.
Deoarece destinația imobilului a fost aceea de locuință, potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, măsurile reparatorii se acordă sub forma despăgubirilor bănești.
Cuantumul despăgubirilor bănești s-au apreciat la suma de 330.280.000 lei, stabilită prin raportul de expertiză tehnică, întocmit de expert I.C., aflat la filele 3 și 7 din dosarul instanței de fond.
Pârâta Primăria comunei Dumitra, județul Bistrița-Năsăud a declarat recurs, fără să indice în drept motivul pe care se bazează critica sa.
Recurenta susține că, în mod greșit instanța de apel a reținut că reclamanta "este îndreptățită la măsuri reparatorii în echivalent, conform art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001" și că "deoarece imobilul a reprezentat casă de locuit, măsurile reparatorii iau, în cauză, forma despăgubirilor bănești, în acest sens fiind dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001".
Se mai arată că, deși instanța a invocat corect prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, a reținut greșit că, în cauză, măsurile reparatorii se acordă sub forma despăgubirilor bănești, în condițiile în care prin acest text se arată că, în cazul imobilelor expropriate, măsurile reparatorii prin echivalent constau în "titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, acțiuni la societăți comerciale, tranzacționate pe piața de capital sau compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite".
Recursul este fondat.
Prin hotărârea recurată, s-a reținut că, imobilul din litigiu se află înscris în C.F. 1929 Dumitra nr.top 661, 662 și 26079/3 și a fost expropriat de la proprietara tabulară T.Z., antecesoarea intimatei reclamante din cauză.
Corect s-a reținut că, acest imobil a fost înstrăinat de Statul Român unor terți, care și-au înscris dreptul de proprietate în Cartea Funciară, dată la care s-a făcut și transcrierea imobilului în noul C.F. nr. 3773 Dumitra, județul Bistrița-Năsăud.
Actul de vânzare-cumpărare nu a fost atacat de către reclamantă, în condițiile art. 46 din Legea nr. 10/2001.
în cauză, fiind vorba de un imobil expropriat, sunt incidente dispozițiile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001 și nu dispozițiilor art. 24 din aceeași lege.
Astfel, potrivit noilor reglementări prevăzute de Legea nr. 247/2005 pentru modificarea Legii nr. 10/2001, în cazul imposibilității restituirii în natură a imobilului expropriat, conform art. 11 alin. (8), aplicabil în speță "măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi, cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile Legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.'"
Cât privește restituirea prin echivalent, în cazul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 10/2001, se impune a fi reținute următoarele aspecte:
în primul rând, domeniul de aplicare a restituirii prin echivalent este dat de construcțiile demolate și de terenul aferent construcțiilor noi,
Ca regulă, construcțiile nedemolate sunt supuse restituirii în natură, iar legiuitorul determină explicit o singură excepție de la această regulă, și anume, ipoteza înstrăinării ulterioare a construcției și terenului preluate abuziv, dacă înstrăinarea s-a făcut cu respectarea legislației în vigoare.
Alin. (1) al art. 11 din lege face parte dintr-un text, ce are natura unei norme speciale, nefiind aplicabil decât preluărilor abuzive în forma exproprierii. Or, față de faptul că, norma specială se aplică cu prioritate față de norma generală, este de înțeles, de ce la excepțiile reglementate explicit, în raport cu dispoziția normei speciale, nu se pot adăuga excepțiile existente în norma generală.
în consecință, trebuie admis că, înstrăinarea ulterioară a construcției preluate printr-o expropriere abuzivă, nedemolată la data intrării în vigoare a legii, este singura împrejurare ce se poate opune unei restituiri în natură către persoana îndreptățită.
Imobilul, fiind preluat prin expropriere, în soluționarea cererii reclamantei se impunea aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001, aceasta fiind îndreptățită la măsuri reparatorii, constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale, privind regimul stabilirii și plății prevăzute prin modificările aduse de Legea nr. 247/2005.
Față de cele ce preced s-a reținut că, recursul declarat de pârâtă este fondat, numai în ceea ce privește modul de stabilire a măsurilor reparatorii, astfel că acesta a fost admis, a fost casată în parte decizia recurată, stabilind că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri acordate, conform legii speciale.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9551/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9979/2006. Civil → |
|---|
