ICCJ. Decizia nr. 4216/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4216
Dosar nr. 2442/63/2006
Şedinţa publică din 24 iunie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin dispoziţia nr. 17901 din 16 decembrie 2005, Primarul Municipiului Craiova a propus, în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, acordarea despăgubirilor pentru imobilul, teren în suprafaţă de 114 mp, situat în Craiova, şi înaintarea dosarului privind notificarea formulată de T.C., către Secretariatul Comisiei Centrale din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
La 14 februarie 2006, persoana îndreptăţită a contestat această dispoziţie, solicitând instanţei, în contradictoriu cu Primarul municipiului Craiova şi Primăria Municipiului Craiova să dispună restituirea în natură a terenului în legătură cu care a formulat notificarea care, este liber de construcţii şi neafectat de utilităţi.
Investit în primă instanţă, Tribunalul Dolj, secţia civilă, prin sentinţa nr. 501 din 22 iunie 2007, a admis cererea şi anulând dispoziţia a dispus restituirea în natură către reclamant a suprafeţei de 114 mp situată în Craiova, judeţul Dolj, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit în cauză, cu obligaţia menţinerii afectaţiunii imobilului, conform art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că terenul în litigiu, situat în curtea Şcolii Generale nr. 12, Craiova, nu este afectat de detalii de sistematizare, conducte de gaze şi reţele de termoficare sau canalizare aferente blocurilor învecinate.
Tot astfel, se mai arată, odată cu modificările aduse Legii nr. 10/2001, prin Legea nr. 247/2005, s-a creat posibilitatea restituirii în natură şi a imobilelor menţionate în cuprinsul art. 16 din lege, cu obligaţia proprietarilor de a le menţine afectaţiunea, conform prevederilor acestui text de lege.
Apelul pârâţilor a fost admis de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă care, prin Decizia nr. 872 din 20 noiembrie 2007 a schimbat în tot sentinţa, iar în consecinţă a respins acţiunea, menţinând dispoziţia atacată.
Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar a reţinut în esenţă că dispoziţia nr. 17901 din 16 decembrie 2005, nu a fost emisă în soluţionarea unei notificări, deoarece singura notificare ce a fost adresată de reclamant, înregistrată sub nr. 1823/2001, a fost irevocabil soluţionată prin sentinţa civilă nr. 196/2005 a Tribunalul Dolj.
Dispoziţia atacată, se mai arată, a fost emisă în considerarea celor stipulate prin hotărârea judecătorească şi a prevederilor art. 16 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, instanţa neputând stabili o altă modalitate de acordare a măsurilor reparatorii, fără a încălca autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 196/2005 a Tribunalului Dolj.
În cauză, a declarat recurs în termen legal reclamantul T.C. care, invocând temeiul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. susţine în esenţă că în mod greşit nu s-a păstrat dispoziţia primei instanţe de restituire în natură a terenului ce a făcut obiectul notificării, în condiţiile în care imobilul este liber de construcţii şi neafectat unor detalii de sistematizare.
Tot astfel, se mai arată, nu se poate invoca autoritatea lucrului judecat, în contextul modificărilor legislative favorabile foştilor proprietari, temeiul juridic al acţiunii izvorând tocmai din aceste dispoziţii.
Recursul se priveşte ca nefondat, urmând a fi respins în considerarea argumentelor ce succed.
Imobilul în litigiu a făcut parte dintr-un corp de proprietate, în suprafaţă totală de 405 mp, teren expropriat prin Decretul nr. 441/1986. Prin Ordinul nr. 294 din 24 decembrie 1999 Prefectul Judeţului Olt, i-a restituit în proprietate, reclamantului T.C., suprafaţa de 291 mp.
La 2 noiembrie 2001, în baza dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, T.C. a cerut Prefecturii Judeţului Dolj, acordarea despăgubirilor băneşti, la preţul real de circulaţie, pentru suprafaţa de 114 mp rămasă nerestituită, aflată în perimetrul Şcolii Generale nr. 12 din Craiova.
Prin procesul verbal de negociere din 21 iulie 2004, încheiat între Comisia locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 şi T.C., s-a stabilit ca valoare estimativă a imobilului în legătură cu care s-a formulat notificarea, suma de 133.222.000 lei.
La 19 august 2004, persoana îndreptăţită a contestat acest act solicitând instanţei, în contradictoriu cu Primarul şi Primăria Municipiului Craiova să stabilească valoarea reală a terenului corespunzător poziţionării acestuia, într-o zonă centrală a oraşului şi preţurilor practicate pe piaţa liberă.
Prin sentinţa civilă nr. 196 din 6 aprilie 2005 a Tribunalului Dolj, hotărâre rămasă irevocabilă, acţiunea a fost admisă iar pârâţii obligaţi la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, ce constau în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în valoare de 310.041.000 lei.
Ulterior, prin dispoziţia nr. 17901 din 16 decembrie 2005 emisă de Primarul Municipiului Craiova după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, s-a propus acordarea despăgubirilor pentru imobilul imposibil de restituit în natură, potrivit sentinţei civile nr. 196 din 6 aprilie 2005 a Tribunalului Dolj, în acord cu dispoziţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, dosarul având ca obiect notificarea formulată de T.C. fiind înaintat Secretariatului Comisiei Centrale din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
Au fost judicios îndeplinite deci chiar dispoziţiile Capitolului V - Titlul VII al Legii nr. 247/2005, care reglementează procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor.
Ca atare, în mod corect instanţa de apel a reţinut că prin dispoziţia atacată, nu s-a soluţionat fondul cererii reclamantului, care, de altfel, a solicitat doar direct în instanţă restituirea în natură a imobilului, ci doar a fost înaintat dosarul cuprinzând toată documentaţia ce vizează notificarea formulată de cel în cauză, Comisiei Centrale, în aplicarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile.
Cât priveşte critica vizând greşita reţinere de către instanţa de control judiciar, a autorităţii lucrului judecat, şi aceasta este nefondată, întrucât în considerentele hotărârii recurate s-a reţinut în mod expres că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 166 C. proc. civ., fiind pusă în discuţie doar forţa probantă a unei hotărâri judecătoreşti intrată în puterea lucrului judecat, care nu a fost avută în vedere de prima instanţă.
Aşa fiind, recursul urmează a se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul T.C. împotriva deciziei civile nr. 872 din 20 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5016/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3838/2006. Civil → |
|---|
