ICCJ. Decizia nr. 4702/2006. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4702
Dosar nr. 2420/1/200.
Şedinţa publică din 12 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 9 ianuarie 2004 sub nr. 258 la Tribunalul Gorj, reclamantul S.G.C.I. a chemat în judecată pe pârâţii: Primarul municipiului Târgu Jiu şi Primăria municipiului Târgu Jiu solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea dispoziţiei nr. 3019 din 26 decembrie 2003 emisă de primul pârât.
La data de 20 ianuarie 2004, a formulat cerere, înregistrată la acelaşi tribunal sub nr. 296, şi reclamanta S.M.F., fostă N., prin care a solicitat, în contradictoriu cu aceiaşi pârâţi, anularea aceleiaşi dispoziţii.
Dosarul nr. 296/2004 a fost conexat la dosarul nr. 258.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că prin notificarea adresată Primăriei Târgu Jiu la data de 3 iulie 2001 au solicitat despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001 pentru o suprafaţă de teren de 1164,50 mp şi o casă de locuit alcătuită din 6 camere, hol şi casa scării, bucătărie, baie, WC şi beci situate pe acest teren ce se afla în intravilanul municipiului Târgu Jiu.
Imobilele au fost proprietatea părinţilor lor S.H.L. şi S.L.G. conform actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4408 8 decembrie 1971, iar în anul 1974 aceştia le-au donat lor aceste imobile conform actului de donaţie autentificat sub nr. 2237 din 30 martie 1974 şi transcris sub nr. 1526 din 30 martie 1974.
Prin actul de partaj voluntar, reclamantului i-a revenit un teren de 340 mp parterul construcţiei şi beciul de sub bucătărie, iar reclamantei i-a revenit etajul casei. Ulterior, întregul teren a fost expropriat iar construcţia a fost demolată.
Reclamanţii au arătat că prin dispoziţia atacată li s-a respins cererea de acordare de despăgubiri pentru imobilul, construcţie situat în Târgu Jiu, judeţul Gorj, întrucât au primit despăgubiri la data exproprierii, iar pentru terenul de 1164,50 mp, s-a constatat că reclamantul este îndreptăţit la măsuri reparatorii în echivalent corespunzătoare sumei de 247.214.800 lei reprezentând valoarea terenului de 340 mp preluat de la reclamant şi că ambii reclamanţi sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii în echivalent corespunzătoare sumei de 614.392.665 lei reprezentând valoarea terenului de 824,5 mp, preluat de la autorul acestora.
Prin această dispoziţie s-a prevăzut că reclamanţii pot opta pentru acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital sau acordarea de titluri de valoare nominală, folosite în procesul de privatizare.
Prin contestaţia formulată, reclamantul S.G. susţine că prin dispoziţia atacată i s-au acordat despăgubiri pentru terenul de 340 mp în cuantum prea mic, întrucât acesta era situat în intravilanul municipiului Târgu Jiu, dispunea de toate utilităţile şi era construibil, valoarea de piaţă fiind mai mare. De asemenea, mai susţine că în mod greşit prin dispoziţia primarului nu s-au stabilit despăgubirile şi pentru casa de locuit şi nici pentru beciul ce i-a revenit ca urmare a partajului voluntar cu sora sa.
Reclamanta S.M.F. susţine, la rândul său, că valoarea despăgubirilor stabilite prin dispoziţia atacată pentru teren şi partea din casă ce i-a revenit prin partaj, este mult prea mică în raport de valoarea reală.
Fiind astfel investit şi în baza probelor administrate, Tribunalul Gorj, prin sentinţa civilă nr. 209 din 9 iulie 2004, a admis acţiunea, a anulat dispoziţia nr. 3019/16 decembrie 2003 şi a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru reclamantul S.G.C.I. în valoare de 325.905.901 lei reprezentând valoarea cuvenită pentru construcţii şi terenul în suprafaţă de 340 mp şi pentru reclamanta S.M.F. în valoare de 11.589.800 lei pentru construcţii.
A mai dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru ambii reclamanţi în indiviziune pentru valoarea de 669.557.000 lei reprezentând valoarea terenului în suprafaţă de 824,5 mp.
A obligat pe pârâţi la 2.500.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantul S.G.C.I.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut, în esenţă, că reclamanţii au făcut dovada că sunt persoane îndreptăţite conform art. 3 din Legea nr. 10/2001 şi că în mod greşit prin dispoziţia emisă de primarul municipiului Târgu Jiu s-a respins cererea acestora pentru acordarea de despăgubiri pentru construcţiile expropriate întrucât prevederile art. 10 pct. 8 din Normele de aplicare a Legii nr. 10/2001 stabilesc dreptul persoanelor îndreptăţite la despăgubiri cuvenite reprezentând diferenţa dintre valoarea primită reevaluată şi valoarea construcţiei stabilită potrivit art. 10 pct. 8 lit. a) din Normele de aplicare a Legii nr. 10/2001, aşa încât diferenţa va fi dedusă din cuantumul total.
Referitor la valoarea terenului, instanţa a apreciat că valorile stabilite prin expertiza efectuată în cauză sunt cele corespunzătoare normelor legale aplicabile, iar cu privire la construcţia, beci s-a reţinut că aceasta a fost avută în vedere la calculul despăgubirilor pentru construcţie.
Prin Decizia civilă nr. 3070 din 15 decembrie 2005 Curtea de Apel Craiova a admis apelul reclamanţilor formulat împotriva hotărârii primei instanţe pe care a schimbat-o în sensul că: valoarea cuvenită reclamantului S.G.C.I. pentru terenul de 340 mp este de 61.200 RON, iar pentru construcţii este de 80.095 RON (reprezentând contravaloarea a 26.600 dolari SUA) şi valoarea cuvenită reclamantei S.M.F. pentru construcţii este de 60.008 RON (reprezentând contravaloarea a 19.923 dolari SUA), iar valoarea cuvenită reclamanţilor pentru terenul în indiviziune de 824,5 mp este de 148.410 RON.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a avut în vedere concluziile expertizei efectuată în cauză de expertul P.N. care a efectuat calculele în funcţie de caracteristicile imobilului, de indicii pozitivi, dar şi în funcţie de valoarea pieţei imobiliară din zonă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, a declarat recurs pârâtul Primarul municipiului Târgu Jiu şi Primăria municipiului Târgu Jiu, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine, astfel, că în mod greşit ambele instanţe au stabilit valoarea imobilelor în discuţie, în condiţiile în care instanţele, după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, nu mai au competenţa de a stabili individualizarea, natura despăgubirilor, a măsurilor reparatorii sau modalitatea de acordare a acestora, ci doar calitatea de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, prerogativa referitoare la întinderea măsurilor reparatorii şi la modalitatea de acordare a acestora aparţinând Comisiei Centrale constituite în baza Legii nr. 247/2005.
Recursul este nefondat.
Recurenţii fac trimitere la dispoziţiile Titlului I şi Titlului VII din Legea nr. 247/2005 conform cărora emiterea unei dispoziţii în care se stabileşte atât cuantumul cât şi modalitatea despăgubirii este atributul exclusiv al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
În speţă, însă, dispoziţia atacată a fost emisă la data de 16 decembrie 2003, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, iar instanţele s-au pronunţat asupra contestaţiei împotriva acestei dispoziţii în concordanţă cu prevederile Legii nr. 10/2001 în vigoare la data introducerii contestaţiei.
Ca atare, recursul declarat în cauză se priveşte ca nefondat şi urmează a fi respins în consecinţă.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., recurenţii vor fi obligaţi la 500 RON cheltuieli de judecată către intimaţii-reclamanţi reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Primarul municipiului Târgu Jiu şi Primăria municipiului Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 3070 din 15 decembrie 2005 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă pe recurenţi la 500 RON cheltuieli de judecată către intimaţii-reclamanţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 mai 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 4898/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4704/2006. Civil → |
---|