ICCJ. Decizia nr. 4898/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4898
Dosar nr. 30199/1/2004
Nr. vechi 9532/200.
Şedinţa publică din 19 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 8 ianuarie 2002, pe rolul Tribunalului Argeş, reclamanta S.N.B. a chemat în judecată pârâţii Primăria Câmpulung, Consiliul Local Câmpulung şi Consiliul Judeţean Argeş, solicitând să se dispună ca în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001, să-i fie retrocedat imobilul situat în Câmpulung,; s-a cerut de asemenea să se constate nulitatea hotărârii nr. 552/1997 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 din cadrul Consiliului Judeţean Argeş, referitoare la atribuirea în proprietate a imobilului către numiţii I.N. şi D.M.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că este persoana îndreptăţită la restituirea imobilului în calitate de moştenitor al defunctului proprietar, prin reprezentarea sorei acestuia, G.C., care este şi bunica sa maternă, situaţie ce rezultă din actele de stare civilă.
În fine, reclamanta a mai învederat că prin dispoziţia nr. 240 din 4 decembrie 2001, Primăria Câmpulung i-a respins, în mod nelegal, notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.
Prin întâmpinările formulate, numiţii D.M. şi I.N., citaţi de asemenea în cauză în calitate de pârâţi, au arătat că prin mai multe hotărâri judecătoreşti irevocabile s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că reclamanta nu are calitatea de moştenitor al proprietarului imobilului.
La rândul său, pârâta Primăria Câmpulung a arătat, prin întâmpinare, că imobilul a aparţinut numitului P.I., actualmente decedat, acesta a întocmit un testament în favoarea numiţilor P.M., soţie, B.D., soră şi I.N., nepot, situaţie în care, în temeiul Legii nr. 112/1995, două apartamente şi un spaţiu comercial din imobil, au fost restituite legatarilor, rămânând un singur spaţiu comercial în administrarea Primăriei. S-a arătat în concluzie că reclamanta nu are calitate procesuală activă în cauză.
La data de 9 mai 2002, numiţii D.M. şi I.N. au formulat cerere de intervenţie în interes propriu şi în interesul statului, solicitând respingerea acţiunii formulate.
Examinând probatoriile administrate, Tribunalul Argeş, secţia civilă, prin sentinţa nr. 270 din 23 septembrie 2003, a respins acţiunea şi cererile de intervenţie.
Tribunalul a reţinut în esenţă că:
- reclamanta nu are calitate procesuală activă şi nu are vocaţie succesorală la moştenirea lui P.I. , deoarece acesta a lăsat averea sa celor înscrişi în testamentul autentificat în anul 1959. Reclamanta nu este moştenitor rezervatar şi nu a dovedit nici o împrejurare care să-i confere vocaţie la moştenire;
- prin sentinţa civilă nr. 3349 din 18 noiembrie 1998 a Judecătoriei Câmpulung, rămasă irevocabilă, s-a respins acţiunea reclamantei vizând revendicarea unor apartamente din acelaşi imobil, tocmai pentru lipsa calităţii sale de moştenitor al defunctului P.I. ;
- în privinţa cererii de a se anula hotărârea nr. 552/1997 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 112/1995, prin Decizia civilă nr. 409 din 7 martie 2003 a Curţii de Apel Piteşti aceeaşi cerere a fost respinsă în mod irevocabil;
- cererile de intervenţie au fost respinse întrucât prin ele nu se tindea la valorificarea unor drepturi proprii ci doar să nu fie admisă acţiunea principală.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, susţinând că în mod greşit i-a fost respinsă acţiunea întrucât are calitatea de moştenitoare a proprietarului imobilului.
Prin Decizia nr. 164 din 30 ianuarie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, apelul a fost respins ca nefondat, cu o motivare similară celei a instanţei de fond, validându-se punctele de vedere cu privire la lipsa calităţii procesuale active şi autoritatea de lucru judecat a hotărârilor anterioare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, nemotivat în drept, prin care a reiterat susţinerile din acţiune referitoare la calitatea procesuală activă şi temeinicia pretenţiilor formulate cu privire la imobil.
Intimaţii-pârâţi I.N. şi D.M. au depus întâmpinări solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând legalitatea şi temeinicia deciziei în contextul criticilor formulate, Înalta Curte reţine că recursul este neîntemeiat.
Ambele instanţe au stabilit în mod corect că procesul de faţă este o reiterare de către reclamantă a mai multor solicitări anterioare având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, finalizate toate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile care au statuat cu autoritate de lucru judecat mai multe împrejurări esenţiale:
- reclamanta nu are calitate de moştenitor a defunctului P.I. , fostul proprietar al imobilului;
- printr-un testament valabil averea defunctului s-a transmis şi altor persoane, părţi în cauză;
- hotărârea nr. 552/1997 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 112/1995 a fost validată irevocabil, prin Decizia nr. 409 din 7 martie 2003 a Curţii de Apel Piteşti.
Toate aceste împrejurări atestă că soluţia pronunţată, aceea de respingere a acţiunii, este legală şi temeinică, astfel încât recursul urmează, la rândul său, să fie respins, ca nefondat, conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.N.B. împotriva deciziei nr. 164/A din 30 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5070/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4702/2006. Civil → |
|---|
