ICCJ. Decizia nr. 5133/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5133
Dosar nr. 3770/107/2006
Şedinţa publică din 23 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele.
Prin acţiunea introdusă la data de 12 decembrie 2006, pe rolul Tribunalului Alba, reclamanţii K.A.C. şi K.I.E., în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Ighiu, au solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
- modificarea Dispoziţiei nr. 1678/2006 emisă de Primarul comunei Ighiu, în sensul restituirii în natură a părţii nedemolate din casa de locuit preluată abuziv şi a terenului de 1100 mp aferent;
- constatarea faptului că imobilul notificat a fi restituit în natură a fost preluat abuziv „fără titlu valabil", că imobilul casă de locuit a fost demolat parţial, rămânând nedemolată pivniţa de 8 x 20m şi că dreptul de proprietate asupra terenului de 1100 mp, a fost reconstituit prin sentinţa civilă nr. 1972/1992.
În motivarea acţiunii reclamanţii au susţinut că în perioada anilor 1972-1980 din imobilul înscris în C.F. nr. 37 Ighiu nr. ord. A+53, alcătuit din casă de locuit în suprafaţă de 200 mp şi teren aferent de 4627 mp, s-a demolat corpul de casă, rămânând pivniţa pe care s-a construit Căminul Cultural.
În anul 1981 pe baza sentinţei civile nr.4542/1978 a Judecătoriei Alba Iulia, terenul s-a împărţit în două parcele, una de 250 mp care s-a transcris în C.F. nr. 2045/a în posesia părinţilor reclamanţilor şi cea de-a doua parcelă de 4377 mp s-a transcris în C.F. nr. 37 în posesia C.A.P. Ighiu, pe care era deja construită clădirea căminului cultural.
Prin sentinţa civilă nr. 1972/1992 a Judecătoriei Alba lulia s-a reconstituit constatatorilor dreptul de proprietate pentru întreaga suprafaţă de teren înscrisă la C.A.P. Ighiu fără a li se elibera titlu de proprietate.
Prin sentinţa civilă nr. 324 din 14 martie 2007 a Tribunalului Alba s-a respins contestaţia reclamanţilor, pentru următoarele considerente:
Pivniţa vechii case a fost inclusă în construcţia subsolului noii clădiri din care ocupă o suprafaţă de aproximativ 30-35 %, împrejurare faţă de care s-a considerat că nu este determinantă în susţinerea structurală a clădirii.
Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în forma actuală, construcţiilor cărora le-au fost adăugate pe orizontală şi sau pe verticală, în raport de forma iniţială, noi corpuri a căror arie desfăşurată însumează peste 100% din aria desfăşurată iniţial, foştii proprietari sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii prin echivalent.
În speţă, se constată că în forma actuală construcţiile existente pe teren nu reprezintă adăugiri la construcţii vechi ci o nouă construcţie a cărei arie desfăşurată (P+l) însumează oricum 100% din aria clădirii vechi nedemolate, astfel că petenţii nu sunt îndreptăţi la restituirea în natură, dispoziţia atacată stabilind în mod corect dreptul notificatorilor la măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin Decizia civilă nr. 335 A din 7 decembrie 2007, Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul reclamanţilor formulat împotriva hotărârii primei instanţe.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că hotărârea apelată este legală şi temeinică, că potrivit raportului de expertiză noile construcţii reprezintă 271 % din întreaga construcţie şi că în raport de dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, dispoziţia emisă de Primarul Comunei Ighiu este corectă. S-a mai reţinut că în cazul restituirii în natură a pivniţei, ar fi necesară crearea unei servituti de trecere până la intrarea în pivniţă.
Împotriva acestei decizii reclamanţii au declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
In susţinerea motivelor de recurs s-a arătat că trebuia să se aplice regula priorităţii restituirii în natură şi că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 7 şi art. 10 alin. (l) din Legea nr. 10/2001, precum şi alin. (2) al art. 19 din aceeaşi lege şi nu alin. (1) al acestui articol, cum greşit a reţinut instanţa de apel.
Recursul va fi respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 1678/2006 emisă de Primarul comunei Ighiu s-a constatat că imobilul casă, situat în comuna Ighiu, Alba înscris în C.F. nr. 37, nu poate fi restituit în natură deoarece construcţia a fost demolată iar terenul aferent a fost deja reconstituit în favoarea notificatorilor în baza Legii nr. 18/1991, fiind ocupat parţial de actuala construcţie a căminului cultural, diferenţa de 3277 mp fiind restituită în natură notificatorilor şi s-a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul casă demolată, conform Titlului VII al Legii nr. 247/2005.
În motivarea deciziei s-a reţinut că imobilul casă de piatră a fost expropriat, construcţia preluată abuziv a fost demolată iar pe terenul ocupat de aceasta s-a construit căminul cultural, construcţie cu un etaj, unde funcţionează în prezent Primăria şi Consiliul Local al comunei Ighiu.
S-a mai reţinut că nu se poate pune problema restituirii, ci doar cea a acordării de despăgubiri în condiţiile legii speciale.
Din concluziile finale ale raportului de expertiză, dispus de instanţa de apel (fila 35) se constată că imobilul din litigiu, respectiv pivniţa notificată, are amplasată atât pe orizontală cât şi pe verticală construcţia căminului cultural, suprafaţa desfăşurată a noii clădiri fiind de 271 % faţă de suprafaţa desfăşurată a pivniţei în forma iniţială. S-a mai reţinut şi faptul că actuala clădire, cea a căminului cultural este o construcţie de tip subsol, parter şi etaj.
In raport de constatările expertului tehnic, în mod corect au fost reţinute ca fiind aplicabile dispoziţiile art. 19 alin. (l) din Legea nr. 10/2001, în forma iniţială, contestatorii fiind îndreptăţiţi astfel la măsuri reparatorii prin echivalent.
Cum adaosul este peste 100 % din aria desfăşurată iniţial, în mod corect s-a reţinut că reclamanţilor nu li se poate restitui în natură imobilul notificat, astfel că dispoziţiile art. 7 alin. (2) şi art. 10 alin. (l) din Legea nr. 10/2001 nu pot fi reţinute.
In raport de cele menţionate, hotărârea atacată se priveşte ca legală şi în raport de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ. recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii K.A.C. şi K.I.E. împotriva deciziei civile nr. 335 A din 7 octombrie 2007 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5416/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3575/2019. Civil → |
|---|
