ICCJ. Decizia nr. 5590/2006. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5590
Dosar nr. 5754/1/200.
Nr. vechi 1338/2005
Şedinţa publică din 8 iunie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 22 iulie 2002, reclamanţii C.G. şi C.D. au chemat în judecată pe pârâţii SC P. SA Piatra Neamţ şi SC A.C. SA Piatra Neamţ solicitând obligarea acestora de a le restitui în natură ½ parte din laboratorul de farmacie şi din laboratorul de preparate farmaceutice şi ½ parte din imobilul situat în Piatra Neamţ.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că imobilele în litigiu au fost preluate de stat de la antecesorii acestora în baza Decretelor nr. 134/1949 şi nr. 92/1950.
Au mai arătat că potrivit Legii nr. 10/2001, s-au adresat cu notificări pârâţilor, aceştia refuzând restituirea în natură a imobilelor.
Tribunalul Neamţ, secţia civilă, prin sentinţa nr. 25/C din 24 ianuarie 2003, a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Piatra Neamţ.
A respins ca rămasă fără obiect excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâta SC P. SA Piatra Neamţ.
A respins ca prematur formulată acţiunea reclamantelor în contradictoriu cu pârâta SC A.C. SA Piatra Neamţ.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, a reţinut în esenţă, că reclamanţii au solicitat pârâtei SC P. SA Piatra Neamţ despăgubiri pentru imobilele deţinute de această pârâtă, iar în instanţă au schimbat obiectul notificării, pretinzând restituirea în natură.
În aceste condiţii, prima instanţă a reţinut că nerespectarea acestei proceduri prealabile obligatorii echivalează cu inadmisibilitatea acţiunii.
În ceea ce priveşte capătul de cerere formulat în contradictoriu cu pârâta S.C. A.C. SA Piatra Neamţ, prima instanţă a reţinut că întrucât reclamanţii nu au aşteptat soluţionarea notificării printr-o decizie sau dispoziţie motivată, cererea acestora este prematur formulată.
Împotriva acestei sentinţe, reclamanţii au declarat apel, susţinând că au respectat dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 10/2001, notificând-o pe pârâta SA P. SA Piatra Neamţ, aşa încât în mod nejustificat acţiunea le-a fost respinsă ca inadmisibilă.
În ceea ce o priveşte pe pârâta SC A.C. SA Piatra Neamţ, apelanţii au arătat că şi-au dovedit calitatea de proprietari ai imobilului în litigiu astfel că, instanţa trebuia să dispună restituirea în natură a imobilului.
Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, prin Decizia nr. 58 din 5 septembrie 2003, a admis apelul declarat de reclamanţi, a anulat în parte sentinţa civilă atacată, numai în ceea ce priveşte pe pârâta SC A.C. SA Piatra Neamţ, cu reţinerea cauzei spre rejudecare.
A dispus efectuarea unei expertize tehnice având ca obiectiv identificarea imobilului Piatra Neamţ şi în ce măsură cota de ½ din acesta, reprezentând dreptul de moştenire al acestora, poate fi restituit în natură.
Prin Decizia nr. 1289 din 4 octombrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanţii C.G. şi C.D. împotriva pârâtei SC A.C. SA Piatra Neamţ şi în consecinţă:
A obligat pârâta să retrocedeze reclamanţilor suprafaţa de 275 mp teren liber de construcţii haşurat cu verde pe schiţa anexă raportului de expertiză G.M., precum şi imobilul construcţie haşurat cu roşu, în suprafaţă construită de 133, 30 mp construcţie individualizată în schiţa anexă cu nr. 6, fila 100, dosar apel, prin culoare roşie împreună cu terenul aferent de 133,30 mp.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că prin expertiza tehnică efectuată în cauză s-a stabilit că suprafaţa de teren trecută în proprietatea statului este de 2780 mp din care terenul liber de construcţii ce poate fi retrocedat este de 275 mp.
În ce priveşte construcţiile aflate în proprietatea intimatei care nu au fost înstrăinate către chiriaşi şi care pot fi revendicate în natură, instanţa de apel, a reţinut că acestea sunt individualizate în schiţa anexă raportului de expertiză efectuat de expert N.C., anexa 6 pag.100, având o suprafaţă de 133 mp.
Împotriva acestor decizii au declarat recurs reclamanţii, criticând-o în sensul prevederilor art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ., şi susţinând, în esenţă, că instanţele în mod greşit au respins ca inadmisibil capătul de cerere privind restituirea în natură a cotei de ½ din imobilul deţinut de intimata SC P. SA Piatra Neamţ.
S-a mai susţinut că au respectat întocmai procedura obligatorie prevăzută în art. 21 din Legea nr. 10/2001, însă intimata SC P. SA Piatra Neamţ nu a rezolvat notificarea prezentând la al treilea termen de judecată, respectiv 28 octombrie 2002, dispoziţia nr. 15 din 30 aprilie 2001 act antedat ce nu le-a fost comunicat niciodată, astfel încât acţiunea pe care au promovat-o este pe deplin admisibilă.
Recursul declarat de reclamanţi este fondat.
La data de 21 aprilie 2001 reclamanţii au notificat-o pe intimata SC P. SA Piatra Neamţ pentru a fi despăgubiţi cu suma de 7 miliarde lei, reprezentând cota de ½ parte din Farmacia şi Laboratorul de preparate farmaceutice V.
La data de 1 mai 2001, intimata SC P. SA Piatra Neamţ, cu adresa nr. 717, le-a comunicat reclamanţilor că a dobândit în totalitate dreptul real de proprietate asupra activelor prin metodele prevăzute de lege, motiv pentru care le-a recomandat să se adreseze A.P.A.P.S.
Aceeaşi îndrumare a fost dată şi de Prefectura Judeţului Neamţ (f.68 dosar fond).
Înlăuntrul termenului prevăzut de art. 21 din Legea nr. 10/2001 şi după ce au adresat o primă notificare, la data de 16 noiembrie 2001, reclamanţii au notificat atât Prefectura Judeţului Neamţ cât şi pe intimata SC P. SA Piatra Neamţ, arătând că nefiind posibilă restituirea valorică solicită restituirea în natură a cotei părţi de ½ din Farmacie şi Laboratorul de preparate farmaceutice Vorel.
Anterior acestei corespondenţe, intimata SC P. SA Piatra Neamţ, a emis dispoziţia nr. 15 din 30 aprilie 2001, prin care a respins cererea privind restituirea valorică în sumă de 7 miliarde lei, reprezentând cota-parte de ½ din imobilele în litigiu.
Dispoziţia nu a fost comunicată reclamanţilor fiind depusă la instanţa de fond, la data de 8 noiembrie 2002.
În aceste condiţii, SC P. SA Piatra Neamţ, nu s-a pronunţat asupra notificării formulate în data de 16 noiembrie 2001 prin care reclamanţii au solicitat restituirea în natură a cotei de ½ parte din cele două imobile.
Cu toate acestea, ambele instanţe au statuat că petitul privind restituirea în natură a cotei părţi de ½ din imobilele în litigiu, deţinute de intimata SC P. SA Piatra Neamţ, este inadmisibil, ceea ce nu este adevărat.
Statuând contrariul, instanţele au încălcat vădit şi esenţial dispoziţiile legale mai sus arătate soluţionând greşit cauza pe cale de excepţie.
În consecinţă, în temeiul art. 313 C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamanţii C.G. şi C.D., va casa în parte Decizia civilă nr. 58 din 5 septembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, precum şi partea din sentinţa civilă nr. 25/C din 24 ianuarie 2003, pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia civilă, referitoare la soluţionarea capătului de cerere formulat de reclamanţi împotriva pârâtei SC P. SA Piatra Neamţ.
În rejudecare, Tribunalul Neamţ, va soluţiona capătul de cerere, având ca obiect restituirea în natură a cotei de ½ din imobilul situat în Piatra Neamţ, deţinut de SC P. SA Piatra Neamţ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de C.G. şi C.D. şi, în consecinţă:
Casează partea din Decizia civilă nr. 58 din 5 septembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, precum şi partea din sentinţa civilă nr. 25/C din 24 ianuarie 2003 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia civilă, referitoare la soluţionarea capătului de cerere formulat de reclamanţii C.G. şi C.D. împotriva pârâtei SC C.C.P.P.M.P. SA Piatra Neamţ, având ca obiect restituirea în natură a cotei de ½ din imobilul situat în Piatra Neamţ, judeţul Neamţ.
Trimite cauza la Tribunalul Neamţ spre rejudecare în primă instanţă a capătului de cerere mai sus descris.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 57/2006. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5498/2006. Civil → |
|---|
