ICCJ. Decizia nr. 58/2006. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 58.
Dosar nr.vechi 12278/200.
nr. nou 28740/1/200.
Şedinţa publică din 19 ianuarie 2006
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 75 din 22 aprilie 2005 a Tribunalului Giurgiu a fost respinsă ca tardivă contestaţia formulată de E.N. împotriva deciziei de pensionare nr. 66149 din 22 aprilie 2004, comunicată la 28 aprilie 2004.
Împotriva acestei sentinţe, reclamantul a declarat recurs, ce a fost înregistrat la 6 iulie 2005 la Curtea de Apel Bucureşti, susţinând că a formulat o primă contestaţie asupra cuantumului pensiei stabilite la data de 22 decembrie 2004, la care a primit răspuns la 24 ianuarie 2005, după care a înregistrat o nouă contestaţie la data de 16 februarie 2005.
Prin încheierea şedinţei publice din data de 19 octombrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a dispus suspendarea judecăţii recursului, pentru lipsa părţilor.
Împotriva acestei încheieri contestatorul E.N. a declarat recursul de faţă, făcând susţineri greu de descifrat în legătură cu cuantumul foarte redus al pensiei.
Recursul nu poate fi admis, întrucât instanţa a dispus în condiţiile legii suspendarea judecăţii pricinii în recurs:
Potrivit art. 242 pct. 2 C. proc. civ., instanţa va suspenda judecata dacă nici una din părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii.
Se constată că instanţa a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale redate, pentru că în adevăr nici una părţi nu s-a prezentat la termenul din 19 octombrie 2005, când s-a dispus suspendarea judecăţii şi de asemenea că nu s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Aşa fiind, rezultă că măsura adoptată de instanţă, se înscrie în cerinţele textului menţionat, altfel încălcându-se principiul disponibilităţii părţilor, în sensul căruia numai părţile pot hotărî asupra modalităţii în care înţelege să-şi apere interesele.
De altfel, prezentul recurs este şi lipsit de interes pentru că reclamantul este în drept să ceară reluarea judecăţii cauzei, într-un anumit termen, ce în speţă nu a expirat.
De aceea, văzând că instanţa a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ., dispunând suspendarea judecăţii pentru lipsa părţilor, urmează a se respinge recursul de faţă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul E.N. împotriva încheierii din 19 octombrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2495/2005.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 6139/2016. Civil | ICCJ. Decizia nr. 581/2006. Civil → |
---|