ICCJ. Decizia nr. 5803/2006. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5803
Dosar nr. 30927/1/200.
Nr. vechi 13949/2005
Şedinţa publică din 12 iunie 2006
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 18 iulie 2001, la Tribunalul Hunedoara, reclamanta R.F. a chemat în judecată Centrul de Sănătate Ilia, Prefectura Judeţului Hunedoara, Ministerul Finanţelor Publice şi SC A. SA Mintia, solicitând ca prin hotărârea ce va fi pronunţată, să fi desfiinţată Decizia nr. 29 din 18 iunie 2001 emisă de Centrul de Sănătate Ilia şi să fie restituit reclamantei, în natură, întregul imobil înscris în C.F. Ilia, situat în Ilia .
În subsidiar, reclamanta a cerut restituirea în natură a unei părţi din imobil şi anume clădirile agricole cu terenul aferent, aflate în administrarea SC A. SA Mintila (fosta I.A.S. Mintia), iar pentru clădirile ocupate de Centrul de Sănătate Ilia şi terenurile aferente să-i fie acordate despăgubiri băneşti.
În cuprinsul acţiunii s-a arătat că imobilul, compus din casă de locuit, curte, grădină, clădiri agricole şi tern în suprafaţă de 4,1282 ha, a fost proprietatea reclamantei şi a fost preluat de stat, în mod abuziv, la data de 18 mai 1967, în temeiul Decretelor nr. 218/1960 şi 712/1966. Casa de locuit, curtea şi grădina intravilan în suprafaţă de 4,1282 ha au fost date în administrarea Direcţiei de Sănătate a judeţului Hunedoara, iar în prezent sunt ocupate de Centrul de Sănătate Ilia. Clădirile agricole (două magazii, două adăposturi-şopron, un atelier şi o locuinţă) nu au fost folosite niciodată de Centrul de Sănătate Ilia, ci au fost date în administrarea fostei I.A.S. Mintia, actualmente SC A. SA Mintia.
Reclamanta a mai arătat, în acţiune, că a notificat, conform Legii nr. 10/2001, atât SC A. SA Mintia cât şi Centrul de Sănătate Ilia, dar societatea comercială nu a răspuns notificării, iar centrul de sănătate, prin Decizia nr. 29/2001, a respins notificarea.
În drept, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Soluţionând litigiul în primă instanţă, Tribunalul Hunedoara, secţia civilă, prin sentinţa nr. 1379 din 18 septembrie 2002, a admis în parte cererea reclamantei, a anulat Decizia nr. 29/2001 emisă de Centrul de Sănătate Ilia şi a dispus restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 2562 mp, împreună cu construcţiile aflate pe acest teren, aşa cum a fost identificat prin raportul de expertiză topografică întocmit în cauză. În rest acţiunea a fost respinsă. De asemenea, tribunalul a respins acţiunea faţă de Prefectura Judeţului Hunedoara şi Ministerul Finanţelor Publice.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că imobilul a fost preluat de stat în mod abuziv şi că o parte din teren şi anume 2562 mp este liberă, în timp ce diferenţa suprafeţei de teren şi anume 2852 mp, precum şi construcţiile sunt folosite de Centrul de Sănătate Ilia.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă, prin Decizia nr. 1113/A din 30 august 2005, a admis apelul declarat de reclamantă şi a schimbat sentinţa civilă nr. 1379/2002 a Tribunalului Hunedoara în sensul că a admis în întregime acţiunea formulată de reclamantă şi a obligat Consiliul Local al comunei Ilia (ca succesor al Centrului de Sănătate Ilia) şi SC A. SA Mintia să restituie reclamantei în natură terenul în suprafaţă de 4,1282 ha şi construcţiile aflate pe teren.
Prin aceeaşi decizie a fost respinsă acţiunea faţă de Prefectura Judeţului Hunedoara şi Ministerul Finanţelor Publice.
În considerentele deciziei curţii de apel s-a arătat că imobilele preluate abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură, în starea în care se află la data cererii de restituire şi că imobilele Aflate în litigiu sunt deţinute în parte de Centrul de Sănătate Ilia şi în parte de SC A. SA Mintia, nici una din cele două unităţi nefăcând dovada edificării unor construcţii autorizate care să le fie strict necesare în desfăşurarea activităţii lor.
Împotriva deciziei curţii de apel au declarat recurs Spitalul Judeţean Deva, în calitate de reprezentant l fostului Centru de Sănătate Ilia (desfiinţat ca persoană juridică prin dispoziţia nr. 91/2003 a Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara) şi SC A.V. SA Mintia.
Prin recursul declarat, Spitalul Judeţean Deva a susţinut că instanţa de apel a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi că Decizia instanţei de apel a fost dată cu aplicarea greşită a Legii nr. 10/2001, deoarece instanţa a păşit la soluţionarea cauzei fără a introduce în cauză Ministerul Sănătăţii (singura instituţie abilitată să aprobe schimbarea destinaţiei sau înstrăinarea bazei materiale a unităţilor sanitare) iar, pe de altă parte, reclamanta trebuia să fie obligată la despăgubiri pentru construcţiile edificate ulterior preluării imobilului de către stat. În subsidiar, Spitalul Judeţean Deva a cerut modificarea deciziei recurate în sensul obligării reclamantei la menţinerea afectaţiunii imobilului ca unitate sanitară o perioadă de 5 ani.
Pârâta SC A.V. SA Mintia a susţinut, prin recursul declarat, că Decizia a fost dată cu aplicarea greşită a Legii nr. 10/2001 şi că instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, deoarece reclamantei trebuia să i se restituie în natură doar o magazie, iar, pe de altă parte, societatea comercială nu trebuia obligată la plata cheltuielilor de judecată cât timp nu s-a opus restituirii magaziei.
Recursul declarat de Spitalul Judeţean Deva este întemeiat în sensul considerentelor ce vor fi arătate în continuare.
Prin Legea nr. 10/2001 a fost reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989.
În sensul Legii nr.10/2001, prin imobile preluate în mod abuziv se înţeleg, printre altele, imobilele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotărâri judecătoreşti [art. 2 lit. d)].
Cum terenul şi construcţiile aflate în litigiu în prezentul proces, au fost preluate, în anul 1967, în baza unei dispoziţii administrative (proces-verbal) emise conform Decretelor nr. 218/1960 şi nr. 712/1966, instanţa de apel a hotărât, în mod corect, că preluarea a fost abuzivă şi a dispus, în consecinţă, în temeiul art. 1 şi art. 9 din Legea nr. 10/2001, restituirea în natură a întregului imobil.
Dispunându-se restituirea în natură a fost aplicată, corect, Legea nr. 10/2001 aşa încât instanţa de apel nu a aprobat schimbarea destinaţiei sau înstrăinarea bazei materiale a unităţilor sanitare, cum s-a susţinut, fără temei legal, prin recursul declarat. Ca atare, nu există nici un motiv legal pentru introducerea în cauză a Ministerului Sănătăţii.
De altfel, patrimoniul imobiliar, teren şi clădiri, ce a fost folosit de Centrul de Sănătate din comuna Ilia a fost şi a rămas (până la pronunţarea deciziei instanţei de apel) în administrarea comunei Ilia, aşa cum rezultă şi din dispoziţia nr. 91/2003 a Direcţiei de sănătate publică a judeţului Hunedoara (fila 4 din dosarul instanţei de recurs).
Probele administrate nu confirmă susţinerile pârâtelor că pe terenul aflat în litigiu au fost edificate construcţii autorizate, aşa încât nu se impunea obligarea persoanei îndreptăţite la măsuri reparatorii, conform art. 10 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, la despăgubiri. Este adevărat că, prin raportul de expertiză întocmit în cauză, au fost făcute aprecieri cu privire la vechimea construcţiilor existente pe teren, dar nu au fost administrate probe care să confirme edificarea unor construcţii autorizate conform legii.
În situaţia imobilelor ocupate de unităţi sanitare şi de asistenţă medico-socială din sistemul public, foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, li se restituie, conform art. 16 din Legea nr. 10/2001, imobilul în proprietate cu obligaţia de a-i menţine afectaţiunea pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau dispoziţiei de restituire, aşa că, sub acest aspect, recursul este întemeiat şi urmează să fie modificată, în acest sens al păstrării afectaţiunii, hotărârea instanţei d apel.
Restul dispoziţiilor deciziei instanţei de apel vor fi menţinute.
Recursul declarat de societatea comercială pârâtă nu este întemeiat.
Aşa cum s-a argumentat mai sus, imobilul proprietatea reclamantei a fost preluat de stat în mod abuziv, aşa încât, conform art. 1 şi art. 9 din Legea nr. 10/2001, instanţa a hotărât, corect, restituirea în natură a întregului imobil, indiferent în posesia cui se afla la data intrării în vigoare a legii.
Recurenta SC A.V. SA Mintia nu a dovedit că ar avea certificat de atestare a dreptului de proprietate cu privire la terenul pe care l-a folosit, iar, cu privire la construcţiile existente pe această parte a terenului, probele administrate nu confirmă că au fost edificate cu autorizarea legală.
Întrucât societatea comercială pârâtă a căzut în pretenţii, instanţa de apel, respingându-i apelul, a obligat-o, în temeiul art. 274 C. proc. civ., la cheltuieli de judecată către reclamantă. Împrejurarea că pârâta a fost de acord cu restituirea unei magazii nu îndreptăţea instanţa de apel să o „scutească" pe apelanta căzută în pretenţii de plata cheltuielilor de judecată, câtă vreme, cu privire la celelalte construcţii şi la teren, s-a opus admiterii cererii de chemare în judecată.
Instanţa de apel nu a acordat mai mult decât s-a cerut, iar Decizia a fost dată cu aplicarea corectă a Legii nr. 10/2001, cu privire la pârâta SC A.V. SA Mintia, aşa încât recursul declarat de această pârâtă va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de SC A.V. SA Mintia împotriva deciziei nr. 1113/A din 30 august 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Admite recursul declarat de pârâtul Spitalul Judeţean Deva împotriva aceleiaşi decizii, pe care o modifică, în parte, în sensul că imobilului restituit reclamantei R.F. şi aflat în deţinerea acestui recurent i se va păstra destinaţia pe o perioadă de 5 ani de la data restituirii.
Menţine restul dispoziţiilor deciziei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6111/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 57/2006. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
