ICCJ. Decizia nr. 5878/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5878
Dosar nr. 14529/54/2006
Şedinţa publică din 20 septembrie 2007
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 8 iulie 2005, reclamanţii D.O. şi G.O. au chemat în judecată pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Primăria comunei Amărăştii de Sus, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea dispoziţiei nr. 237 din 7 iunie 2005, emisă de primarul comunei Amărăştii de Sus şi pe cale de consecinţă, să admită cererea prin care au solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în conformitate cu expertizele întocmite în cauză pentru imobilul moară situat în comuna Amărăştii de Sus, judeţul Dolj.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că imobilul în litigiu format din teren şi construcţii (moară, utilaje şi accesorii) a fost preluat de stat în mod abuziv, neexistând un titlu valabil în sensul art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001.
Tribunalul Dolj, secţia civilă, prin sentinţa nr. 730 din 26 iunie 2006, a admis în parte acţiunea şi a constatat că reclamanţilor li se cuvin despăgubiri pentru construcţia cu destinaţia moară în valoare de 122.034,090 lei.
A menţinut restul prevederilor din dispoziţia nr. 237 din 1 iunie 2005 şi hotărârea nr. 437/2005 emisă de D.G.F.P. Dolj.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că din raportul de expertiză judiciară a rezultat o valoare a construcţiei de 445.894,53 lei, la data naţionalizării şi actualizată la zi de 122.034,090 lei.
În privinţa utilajelor s-a apreciat că nu se justifică acordarea de despăgubiri deoarece acestea au fost înlocuite, casate sau distruse, ipoteză în care, potrivit art. 6 din Legea nr.10/2001, nu se acordă măsuri reparatorii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanţii şi D.G.F.P. Dolj, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice.
Prin motivele de apel formulate reclamanţii au susţinut că, în mod greşit prima instanţă a considerat că valoarea reactualizată a morii este de 122.034,090 lei, deoarece trebuia să aibă în vedere valoarea de 445.844,53 lei, de la data preluării de către stat.
O altă critică adusă hotărârii priveşte neacordarea măsurilor reparatorii pentru utilajele morii, apreciind ca greşită interpretarea dată de instanţă dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Prin apelul declarat, D.G.F.P. Dolj a criticat hotărârea primei instanţe, întrucât aceasta nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive şi asupra excepţiei prematurităţii acţiunii, invocând dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi Normele de aplicare aprobate prin HG nr. 1095/2005, conform cărora revine Comisiei Centrale, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor ce funcţionează în subordinea Cancelariei Primului Ministru competenţa acordării măsurilor reparatorii.
A mai susţinut apelanta-pârâtă că reclamanţii au atacat dispoziţia şi nu un act emis de aceasta, neexistând în speţă una din ipotezele prevăzute de Legea nr. 10/2001, când trebuie citat în cauză Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, respectiv art. 26 alin. (3), în care nu se poate identifica unitatea deţinătoare.
În ceea ce priveşte valoarea despăgubirilor apelanta a arătat că, modul de calcul s-a făcut conform art. 10.8 lit. A) pct. 3 din HG nr. 498/2003, în vigoare la data emiterii avizului.
Prin Decizia nr. 117 din 26 februarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, a fost admis apelul declarat de reclamanţii D.O. şi G.O., a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că reclamanţii au dreptul la despăgubiri pentru imobilul moară compus din construcţie şi utilaje conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.
Apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, D.G.F.P. Dolj a fost respins ca nefondat.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că prima instanţă a aplicat corect prevederile art. 6 din Legea nr. 10/2001, întrucât utilajele şi instalaţiile pentru care reclamanţii au solicitat măsuri reparatorii, sunt imobile prin destinaţie conform art. 467 şi art. 488 C. civ., au aparţinut proprietarului construcţiei şi au fost preluate de stat conform procesului-verbal nr. 830/1949, fapt confirmat şi prin adresa nr. 491 din 13 februarie 2007 emisă de Consiliul Local Amărăştii de Sus, Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001.
Cum unitatea deţinătoare a utilajelor morii nu a fost identificată, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, persoana îndreptăţită poate chema în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor, astfel că din acest considerent, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată este nefondată.
Pe de altă parte, reclamanţii au atacat prin acţiunea lor atât dispoziţia nr. 237/2005 emisă de Primarul comunei Amărăştii de Sus cât şi hotărârea nr. 437/2005 emisă de D.G.F.P. Dolj, astfel încât prima instanţă în mod corect a apreciat ca justificată legitimarea procesuală pasivă a Ministerului Finanţelor Publice şi D.G.F.P. Dolj.
Dispoziţia atacată prin acţiunea de faţă a fost emisă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, iar potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001, în vigoare la acea dată permitea contestarea dispoziţiilor/deciziilor la tribunale, astfel încât numai după definitivarea litigiilor, dosarele se înaintează Comisiei Centrale pentru determinarea despăgubirilor, considerente pentru care a apreciat ca neîntemeiată şi excepţia prematurităţii acţiunii.
Instanţa de apel a mai reţinut că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii şi pentru utilajele morii, evidenţiate în raportul de expertiză extrajudiciară.
În contra acestei decizii a declarat recurs Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, D.G.F.P. Dolj, invocând cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Dezvoltând critica de nelegalitate, recurentul a reiterat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi greşita aplicare a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Analizând Decizia recurată în raport de criticile formulate, recursul este nefondat.
Prin hotărârea nr. 437/2005 emisă de D.G.F.P. Dolj s-a acordat aviz favorabil pentru emiterea dispoziţiei nr. 237 din 1 iunie 2005 de către primarul comunei Amărăştii de Sus, în vederea acordării măsurilor reparatorii în echivalent.
În condiţiile în care era supusă verificării condiţiilor de fond şi de formă o dispoziţie pentru care era necesar avizul organelor teritoriale ale Ministerului Economiei şi Finanţelor, este justificată calitatea procesuală a acestor organe care îşi pot exprima poziţia în soluţionarea notificării de către instanţă.
Pe de altă parte, art. 33 din Legea nr. 10/2001, în vigoare la data soluţionării notificării, prevedea în mod expres avizul favorabil al organelor teritoriale ale Ministerului Economiei şi Finanţelor.
În mod corect a reţinut instanţa de apel, că utilajele accesorii morii preluate abuziv de către stat, se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, întrucât au fost preluate odată cu nemişcătorul, fiind transmise ulterior altor mori, aşa cum rezultă din adresa nr. 491 din 13 februarie 2007, emisă de Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 de pe lângă Consiliul local al comunei Amărăştii de Sus, fără a mai putea identifica unităţile deţinătoare.
În consecinţă, recursul este nefondat, astfel încât în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, D.G.F.P. Dolj împotriva deciziei nr. 117 din 26 februarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6010/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5866/2006. Civil → |
|---|
