ICCJ. Decizia nr. 6407/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 6407

Dosar nr. 3514/36/2006

Şedinţa publică din 30 octombrie 2008

Asupra recursurilor civile de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia civilă, reclamanţii G.G.A., I.G., I.I. şi M.M.C. au chemat în judecată pârâta SC M. SA pentru ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea deciziei nr. 13 din 18 februarie 2005 emisă de pârâtă cu obligarea acesteia la restituirea în natură a apartamentului nr. 5, et. 2 din H.A. situat în staţiunea Mamaia, judeţul Constanţa, iar în subsidiar obligarea pârâtei la plata de despăgubiri băneşti, calculate la valoarea actuală de circulaţie a bunului.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că autorul acestora, G.G. a dobândit în proprietate apartamentului în litigiu în baza actului de vânzare-cumpărare încheiat la 3 martie 1943, vânzător fiind societate anonimă E.

Prin Decizia nr. 19 din 18 februarie 2005, pârâta a respins cererea de restituire în natură a apartamentului în litigiu, făcând o ofertă de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, la valoarea de 4274 Euro.

Pârâta SC M. SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii întrucât în speţă sunt aplicabile prevederile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001, imobilul fiind transformat, astfel încât a devenit unul nou în raport cu cel preluat.

A mai învederată, că în prezent, H.A. este supus procedurilor de privatizare şi funcţionează în baza contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, cu o durată de 10 ani începând cu anul 2000, utilizatorul fiind SC C. LCL SRL.

În şedinţa publică din 25 ianuarie 2006, SC C. LCL SRL a formulat cerere de intervenţie în interes propriu prin care a solicitat, în situaţia restituirii în natură a imobilului, să se constate că apartamentul în litigiu a făcut obiectul contractului de asociere în participaţiune nr. 5114 din 28 noiembrie 1990 încheiat între SC M. SA şi SC C. LCL SRL, transformat în contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare nr. 10 din 14 aprilie 2000; să se constate că a efectuat lucrări necesare şi utile la H.A., în valoare de 5000 RON, obligarea reclamanţilor la plata acestei sume şi instituirea unui drept de retenţie până la achitarea creanţei.

Prin încheierea de şedinţă din 22 februarie 2006, instanţa de fond, a respins în principiu, cererea de intervenţie în interes propriu formulată de SC C. LCL SRL.

Tribunalul Constanţa, secţia civilă, prin sentinţa nr. 925 din 25 aprilie 2006 a admis acţiunea formulată de reclamanţii G.G.A., I.G., I.I. şi M.M.C., în contradictoriu cu pârâta SC M. SA şi în consecinţă.

A anulat Decizia nr.19 din 18 februarie 2000 emisă de pârâta SC M. SA, obligând-o să restituie în natură reclamanţilor imobil, apartamentul nr. 5, et. 5 H.A., situat în staţiunea Mamaia.

Pârâta a fost obligată să plătească reclamanţilor suma de 500 Ron, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă, a reţinut, în esenţă, că reclamanţii au făcut dovada calităţii de persoane îndreptăţite la restituirea imobilului în litigiu cât şi a dreptului de proprietate asupra acestuia.

A constatat că în speţă sunt incidente prevederile art. 14 din Legea nr. 10/2001, şi nu cele prevăzute de art. 18 lit. c) din aceiaşi lege, astfel încât imobilul poate fi restituit în natură.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâta SC M. SA şi intervenienta SC C. LCL SRL.

Pârâta apelantă a criticat hotărârea ca nelegală şi netemeinică întrucât reclamanţii nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu şi că imobilul a fost transformat într-unul nou, fiind incidente dispoziţiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

SC C. LCL SRL a criticat hotărârea pronunţată prin aceea că în mod greşit a fost respinsă cererea de intervenţie în interes propriu prin încheierea din 22 februarie 2005 întrucât în cauză sunt îndeplinite prevederile art. 49 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.

Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale, prin Decizia nr. 246/C din 1 noiembrie 2006, a respins ca nefondate apelurile declarate de pârâta SC M. SA şi SC C. LCL SRL.

Referitor la apelul declarat de pârâta SC M. SA, curtea de apel a reţinut că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001, imobilul în litigiu nu a fost transformat astfel încât să devină un imobil nou faţă de cel preluat, păstrându-se structura şi funcţionalitatea şi după reamenajarea hotelului.

Pârâta apelantă a recunoscut calitatea de persoane îndreptăţite a intimaţilor-reclamanţi prin Decizia nr. 19 din 18 februarie 2005, astfel că susţinerea acesteia că nu ar fi proprietarii imobilului a fost înlăturată.

În ceea ce priveşte incidenţa art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, curtea de apel, a constatat că în mod corect prima instanţă a reţinut că actul juridic respectiv, contractul de leasing nu constituie un act de înstrăinare, astfel că nu pot fi aplicate aceste dispoziţii.

Critica apelantei SC C. LCL SRL cu privire la respingerea cererii de intervenţie în interes propriu a fost respinsă întrucât procedura Legii nr. 10/2001 este o procedură specială prin care se valorifică exclusiv drepturile persoanelor îndreptăţite la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv, apelanta aflându-se într-un raport contractual cu SC M. SA , izvorât din contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare.

Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs pârâta SC M. şi intervenienta în interes propriu SC C. LCL SRL Constanţa.

În dezvoltarea susţinerilor încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta pârâtă SC M. SA, a susţinut că reclamanţii-intimaţi nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în litigii, întrucât nu au depus la dosarul cauzei, procesul verbal de predare- primire, care atestă dreptul de proprietate asupra imobilului.

Convenţia de construire încheiată între societatea de antrepriză E. pe de o parte şi autorul reclamanţilor pe de altă parte, reprezintă un contract de antrepriză.

Reclamanţii nu au prezentat schiţe, planuri de identificare a spaţiului atât în structura actuală a hotelului cât şi la momentul edificării blocului E.

A mai arătat recurenta că în mod greşit ambele instanţe au apreciat că imobilul nu a fost transformat, în raport de dispoziţiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Recurenta a mai invocat ca motiv de recurs, incidenţa dispoziţiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, susţinând faptul că actele juridice de înstrăinare care au avut ca obiect H.A., nu au fost contestate şi nici anulate de către intimaţii reclamanţi, referindu-se la contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare nr. 10/2000.

Recurenta SC C. LCL SRL Constanţa a invocat ca motiv de recurs prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă, greşita aplicare a prevederilor art. 49 C. proc. civ., respingând cererea de intervenţie ca lipsită de interes în raport de recunoaşterea dreptului de retenţie asupra apartamentului până la achitarea de către reclamanţi a creanţei ce va fi stabilită de instanţă.

La termenul din 24 ianuarie 2008, intimaţii-reclamanţi au depus o convenţie autentificată prin care au înţeles să stingă litigiul dintre aceştia şi intervenienta SC C. LCL SRL Constanţa cu privire la investiţiile efectuate la apartamentul în cauză.

Criticile formulate permit încadrarea recursurilor în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar nu sunt fondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Transferul dreptului de proprietate de la vânzător la autorul intimaţilor reclamanţi a avut loc în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 3 martie 1943, conform principiului consensualismului, iar nu de la data semnării procesului verbal de predare- primire, cum greşit susţine pârâta recurentă SC M. SA.

Nici critica vizând incidenţa în speţă a prevederilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 nu este fondată.

În speţă, la cererea intimaţilor-reclamanţi a fost efectuat un raport de expertiză tehnică care a avut ca principal obiectiv identificarea imobilului, necontestat în apel, care a stabilit faptul că garsoniera este identificată cu numărul 201, iar suprafaţa utilă rezultată de 19,67 mp, nu s-a modificat semnificativ faţă de cea înscrisă în actul de vânzare-cumpărare, de 19,76 mp.

Contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare nr. 10/2000 încheiat între SC M. SA şi SC C. LCL SRL nu intră sub incidenţa art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, nefiind un act de înstrăinare, ci un act juridic care excede sferei de aplicare a legii speciale.

Criticile invocate de SC C. LCL SRL Constanţa sunt de asemenea nefondate.

Recurenta şi-a justificat interesul invocând prevederile art. 14 din Legea nr.10/2001, text de lege care se referă în mod strict şi limitativ, la categoriile de acte juridice în cazul cărora intervine instituţia subrogaţiei noului proprietar în drepturile statului sau ale persoanei juridice deţinătoare, nefiind cazul contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare înregistrat sub nr. 10/2000.

Pe de altă parte, în procedura Legii nr. 10/2001 se pot valorifica numai drepturile chiriaşilor la despăgubiri pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţia de locuinţă şi nu a altor categorii de deţinători ai bunului restituit astfel că eventualele pretenţii ale acestor deţinători pot fi valorificate pe calea dreptului comun.

În consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., ambele recursuri vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâta SC M.V. SA 26 şi intervenienta SC C. LCL SRL împotriva deciziei nr. 264 din 1 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă, minori, familie, litigii de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 octombrie 2008.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6407/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs