ICCJ. Decizia nr. 6824/2006. Civil. Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6824
Dosar nr. 6827/111/2006
Şedinţa publică din 18 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Direcţia Generală de Paşapoarte a cerut restrângerea exercitării pe timp de până la 3 ani de către pârâtul C.S. a dreptului său la liberă circulaţie în statele membre ale Uniunii Europene, cu motivarea că pârâtul a fost returnat din Franţa la data de 24 august 2006 în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această ţară.
Instanţa sesizată, Tribunalul Bihor, secţia civilă, a pronunţat sentinţa nr. 258 din 1 martie 2007 prin care a respins ca nefondată cererea reclamantei.
Apelul declarat de Direcţia Generală de Paşapoarte a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 217 din 17 mai 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă.
În esenţă, instanţele au reţinut că reclamanta nu a făcut dovada că pârâtul a săvârşit una din faptele care justifică limitarea dreptului, anume încălcarea ordinii publice, securităţii publice sau sănătăţii publice ale statului din care a fost returnat.
Reclamanta a declarat recurs solicitând casarea hotărârii şi pe fond admiterea cererii sale.
Dezvoltând în fapt recursul, reclamanta a susţinut, în esenţă, că autorităţile române nu pot cerceta legalitatea şi temeinicia actului de returnare al autorităţilor străine, ci numai de a lua act de această măsură, care constituie condiţia suficientă pentru a dispune restrângerea dreptului la liberă circulaţie, aşa cum este reglementată prin art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, act normativ aflat în concordanţă cu dispoziţiile art. 25 din Constituţia României.
Recursul astfel motivat corespunde cazului de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi nu este fondat.
Ulterior datei de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, măsura restrângerii temporare a exercitării dreptului unui cetăţean român la libera circulaţie în statele membre ale Uniunii Europene poate fi dispusă în baza legislaţiei naţionale care o reglementează [art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005] numai în concordanţă deplină cu legislaţia comunitară.
Or, potrivit art. 27 alin. (1) şi (2) din Directiva nr. 2004/38/CE din 29 aprilie 2004 a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, statele membre pot restrânge libertatea de circulaţie pentru motiv de ordine publică, siguranţă publică sau sănătate publică, iar măsura restrângerii nu poate fi întemeiată decât pe conduita persoanei în cauză, care trebuie să constituie o ameninţare reală, prezentă şi suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societăţii.
Aşadar, contrar susţinerilor recurentei, simpla returnare a cetăţeanului român dintr-un stat membru al Uniunii Europene, nu constituie temei suficient pentru luarea măsurii prevăzută de art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005.
Dimpotrivă, recurenta avea obligaţia rezultată din prevederile art. 1169 C. civ. şi din prevederile mai sus arătatei norme comunitare de a face dovada că măsura cerută este consecinţa unor fapte imputabile pârâtului, de natură să-i califice conduita ca fiind o ameninţare în sensul normei comunitare.
Drept urmare, recursul va fi respins potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative împotriva deciziei nr. 217/A din 17 mai 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6894/2006. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 6639/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
