ICCJ. Decizia nr. 6639/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6639
Dosar nr. 2846/1/2006
Şedinţa publică din 15 octombrie 2007
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată la data de 26 iunie 2001, pe rolul Tribunalului Galaţi, M.M. şi M.G. au solicitat in contradictoriu cu parata SC P. SA Galaţi, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei nr. 38 din 4 iunie 2001, emisa de parata şi obligarea acesteia la restituirea in natura a imobilului compus din teren in suprafaţa de 1238 mp si construcţie, respectiv la parter, moara si fabrica de ulei, iar la etaj casa de locuit, situate in satul Ungureni, comuna Munteni, judeţul Galaţi, conform dispoziţiilor Legii nr. l0/200l.
În motivarea contestaţiei reclamanţii au arătat că imobilul solicitat nu şi-a schimbat destinaţia, că restituirea acestuia este posibilă, chiar dacă în prezent face obiectul unui contract de locaţiune.
Pârâta SC P. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor ca nefondată, întrucât imobilul în litigiu face obiectul unui contract de asociere în participaţiune, cu SC D. SNC Ungureni, şi aceasta a efectuat investiţii în valoare de 47.381.000 lei, în anul 2000.
Tribunalul Galaţi, secţia civilă, prin sentinţa nr. 78 din 6 februarie 2002 a respins ca nefondată acţiunea reclamanţilor reţinând că aceştia nu au făcut dovada ca imobilul in litigiu a aparţinut autoarei lor P.M., decedata la data de 13 noiembrie 2000.
Apelul declarat de reclamanţii M.M., M.G. şi M.D.T., a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 60/A din 23 septembrie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut ca apelanţii au dovedit ca imobilul, a cărui restituire in natura au solicitat-o, a aparţinut numitului P.C., aşa cum atesta certificatul nr. 1070 din 23 iulie 1997 eliberat de Arhivele Statului.
S-a constat că cererea de restituire în natură a imobilului a fost însă respinsă corect de către intimata SC P. SA Galaţi, prin Decizia nr. 38 din 4 iunie 2001 întrucât, potrivit art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent, în cazul în care imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu ce preluat, dacă părţile nu au convenit altfel.
În termenul prevăzut de lege, împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii M.M. şi M.G., invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7 şi 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului reclamanţii au susţinut ca Decizia pronunţată de instanţa de apel retine in considerente motive ce intra in contradicţie cu soluţia adoptata prin dispozitiv.
În concret, instanţa de fond a respins acţiunea cu motivarea ca reclamanţii nu au dovedit ca imobilul in litigiu a fost proprietatea autoarei lor P.M. iar instanţa de apel a constatat, din înscrisurile depuse, ca aceştia au dovedit ca defunctei P.M. i-a revenit întreaga moştenire pe care le-a transmis-o prin testament reclamanţilor. Ca atare apelul reclamanţilor trebuia admis şi în această situaţia instanţa de apel trebuia sa se conformeze dispoziţiilor art. 297 C. proc. civ.
Recurenţii au mai arătat că, în apel, nu s-au făcut discuţii şi nu s-a acordat cuvântul pârâţilor asupra aplicării in cauza a art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
Pe de altă parte, recurenţii au mai susţinut că instanţa de apel a greşit atunci când, evocând fondul şi considerând că modificările aduse imobilului in litigiu l-au transformat intr-unul nou, acordând mai mult decât s-a cerut.
Hotărârea din apel a fost criticată şi cu privire la interpretarea greşita a art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 deoarece din expertiza efectuata în cauza în care sunt enumerate lucrările efectuate de parata la imobil nu rezulta ca modificările şi reparaţiile l-au transformat într-un imobil nou.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , prin Decizia civilă 5683 din 19 octombrie 2004 a admis recursul declarat de reclamanţii M.M. si M.G. împotriva deciziei 60/A din 23 septembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, a casat Decizia 60 din 23 septembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi şi a trimis cauza spre rejudecarea apelului formulat de reclamanţi la aceeaşi instanţa.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa supremă a reţinut că in mod judicios instanţa de apel a constatat ca prin înscrisurile depuse la dosar s-a făcut dovada ca imobilul in litigiu a aparţinut defunctului P.C. ce a avut ca unica moştenitoare pe soţia sa P.M., care prin testament autentic a lăsat întreaga sa avere recurenţilor-reclamanţi.
S-a mai reţinut că instanţa de apel nu a cercetat fondul pricinii în aplicarea art. 297 C. proc . civ. şi nu a pus in discuţia pârtilor incidenţa in cauza a art. 18 lit. c) din Legea 10/2001, temei de drept avut in vedere la respingerea cererii de restituire in natura a imobilului.
În apel după casare, cauza a fost înregistrată sub nr. 554/2005 la Curtea de Apel Galaţi, care prin Decizia civila 688 din 14 iunie 2005 a admis apelul declarat de reclamanţii M.M., M.G. si M.D.T. împotriva sentinţei civile nr. 78 din 6 februarie 2002 pronunţată de Tribunalul Galaţi, a anulat sentinţa civila 78/2002 a Tribunalului Galaţi şi a reţinut cauza pentru judecarea fondului, fixând termen în aceste sens la data de 30 august 2005.
Evocând fondul, prin Decizia civilă nr. 797/A din 6 octombrie 2005, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, reiterată de pârâta SC P. SA Galaţi; a admis acţiunea formulată de reclamanţii M.M. şi M.G. în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Galaţi, pe care a obligat-o să restituie reclamanţilor imobilul moară, anexe aferente şi 1237,77 mp teren situate în satu Ungureanu, comuna Munteni; a constatat că M.D.T. nu are calitate procesuală în cauză.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
- cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocata de intimata si reiterata după casarea cu trimitere, s-a reţinut ca in mod just instanţa de apel a constatat ca s-a făcut dovada cu înscrisurile depuse, ca imobilul în litigiu a aparţinut defunctului P.C. ce a avut ca unica moştenitoare pe soţia sa P.M., care prin testament autentic a lăsat întreaga sa avere recurenţilor-reclamanţi M.M. şi M.G., drept urmare apelantul M.D.T. nu are calitate procesuală activă întrucât nu are vocaţie succesorala la imobilul în cauză;
- cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 18 lit. c) din Legea 10/2001, s-a constatat că imobilul a fost transformat astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, caz in care se stabilesc masuri reparatorii, iar aceste prevederi au fost modificate prin dispoziţiile art. 181 din Legea 247/2005;
- potrivit acestor modificări acordarea de despăgubiri este condiţionată numai in situaţia in care au fost adăugate pe orizontala şi pe verticală, in raport cu forma iniţială, noi corpuri a căror arie desfăşurata însumează peste 100% din aria desfăşurata iniţial;
- construcţia morii are forma şi dimensiunile existente la data preluării astfel încât restituirea in natura este posibila;
- de asemeni s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 9 alin. (l) din Legea 10/2001 potrivit cu care imobilele preluate in mod abuziv, indiferent in posesia cui s-ar afla in prezent se restituie în natura în starea în care se afla, la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini;
- totodată, s-a mai reţinut că vânzarea acţiunilor de către A.V.A.S. în urma procesului de privatizare a SC P. SA, nu conduce la incidenţa dispoziţiilor art. 27 din Legea 10/2001 întrucât contractul de vânzare-cumpărare nr. 31 din 31 iulie 2003 între A.V.A.S. şi numitul I.I. şi Hotărârea nr. 5 din 1 septembrie 2003 a Adunării Generale a Acţionarilor este ulterioara notificării si in timp ce cauza se afla pe rolul Tribunalului Galaţi, astfel ca nu se poate prezuma buna credinţa.
În contra deciziilor nr. 688/A din 6 aprilie 2005 şi nr. 797/A din 6 octombrie 2005, ambele pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, a formulat recursuri pârâta SC P. SA.
Critica cu privire la Decizia nr. 688/A din 6 aprilie 2005, vizează nemulţumirea pârâtei faţă de aspectul că s-a emis Decizia de restituire în natură fără a observa că reclamanţii nu aveau calitate de persoane îndreptăţite, conform Legii nr. 10/2001, reiterând excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor.
În recursul declarat de pârâta SC P. SA împotriva deciziei nr. 797/A din 6 octombrie 2005 sunt invocate dispoziţiile art. 304 pct. 6, 7, 8 şi 9 C. proc. civ., critica vizând următoarele aspecte:
- reclamanţii nu au făcut dovada că moştenesc imobilul moară şi terenul aferent din satul Ungureni, întrucât certificatul de legatar nr. 1 din 3 ianuarie 2001 se referă numai la bunuri mobile nu şi imobile;
- pârâta a făcut dovada că defuncta P.M. nu este unica moştenitoare a imobilului moară, pe motiv că acest imobil a fost în coproprietatea soţului defunctului, colonelul C.P. şi a lui P.C., iar faptul că cei doi proprietari au acelaşi nume şi prenume s-a creat o confuzie , însă, în realitate, se face distincţie prin gradul militar de colonel pe care îl are soţul defunctei (cei doi proprietari sunt veri primari, rude de gradul 4, deci P.M. nu este unica moştenitoare).
La data de 17 noiembrie 2005, fila 8 dosar de recurs, a fost depusă cerere de intervenţie accesorie în sprijinul pârâtei, formulată de C.P., P.V. şi P.M., cerere admisă în principiu la data de 15 octombrie 2007.
Cu privire la recursul declarat de pârâta SC P. SA împotriva deciziei nr. 688/A din 14 iunie 2005 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, Înalta Curte observă că acesta este inadmisibil faţă de împrejurarea că Decizia recurată este o hotărâre intermediară şi în atare situaţie nu era susceptibilă de recurs. Calea de atac o dă legea şi după cum s-a statuat în practica Înaltei Curţi, recursul poate fi exercitat împotriva unei hotărâri finale, în cazul de faţă, Decizia nr. 797/A din 6 octombrie 2005 a Curţii de Apel Galaţi.
Analizând recursul declarat împotriva deciziei nr. 797/A din 6 octombrie 2005 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, este de reţinut că recurenta-pârâtă critică Decizia din apel pentru motive de netemeinicie şi nu de nelegalitate astfel cum prevăd dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., fiind nemulţumită de aprecierea greşită a probelor, şi a situaţiei de fapt.
De altfel, pe de o parte sunt reiterate aceleaşi motive din apel, iar pe de altă parte se invocă o problemă nouă, şi anume faptul că, imobilul în litigiu este în coproprietatea soţului defunctei, colonelul C.P. şi a lui P.C., problemă ce este incompatibilă cu structura recursului neputând fi analizată.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că imobilul in litigiu a aparţinut defunctului P.C. ce a avut ca unica moştenitoare pe soţia sa P.M., care prin testament autentic a lăsat întreaga sa avere recurenţilor-reclamanţi M.M. şi M.G.; construcţia morii are forma şi dimensiunile existente la data preluării astfel încât restituirea în natura este posibilă; iar potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Legea 10/2001 imobilele preluate in mod abuziv, indiferent în posesia cui s-ar afla în prezent, se restituie în natura în starea în care se afla, la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini, constatări faţă de care recursul se priveşte ca nefondat.
Analizând cererea de intervenţie în interes propriu, aşa cum a fost precizată la termenul din 15 octombrie 2007, formulată de intervenienţii C.P. şi P.V., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, faţă de împrejurarea că aceasta poate fi făcută numai în faţa primei instanţe şi înainte de închiderea dezbaterilor [art. 50 alin. (2) C. proc. civ.], ori, cu învoiala părţilor, în faţa instanţei de apel [art. 50 alin. (3) C. proc. civ.].
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte urmează a respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta SC P. SA împotriva deciziei nr. 68/ A din 14 iunie 2005 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, şi ca nefondat pe cel declarat împotriva deciziei nr. 797/A din 6 octombrie 2005 pronunţată de aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta SC P. SA împotriva deciziei nr. 68/ A din 14 iunie 2005 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, şi ca nefondat pe cel declarat împotriva deciziei nr. 797/A din 6 octombrie 2005 pronunţată de aceeaşi instanţă.
Respinge ca inadmisibilă cererea de intervenţie în interes propriu aşa cum a fost precizată, formulată de intervenienţii C.P. şi P.V.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6824/2006. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 6601/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
