ICCJ. Decizia nr. 927/2006. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 927.
Dosar nr. 2150/33/200.
Şedinţa publică din 14 noiembrie 2006
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin notificările formulate la 14 noiembrie 2001, S.R., a cerut Prefecturii Judeţului Cluj, în temeiul Legii nr. 10/2001, acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru cota de ¼ din terenul în suprafaţă de 1451 mp situat în Cluj-Napoca, zona „La Meişte" precum şi pentru terenurile în suprafaţă de 3.130 mp, 2130 mp, 3770 mp, 1340 mp şi respectiv 10.500 mp, situate în aceeaşi zonă, trecute în proprietatea Statului Român, urmare exproprierilor operate prin Decretul nr. 248/1970.
La 8 aprilie 2003, Prefectura Judeţului Cluj, în temeiul dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, a transmis notificările către Primăria Municipiului Cluj Napoca, în raza căreia se află imobilele în legătură cu care s-a solicitat stabilirea măsurilor reparatorii.
Întrucât aceasta din urmă, nu s-a conformat dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din lege, în vechea redactare, aceleaşi solicitări au fost reiterate şi prin acţiunea formulată la 21 decembrie 2004, în contradictoriu cu Primarul Municipiului Cluj-Napoca, în motivarea căreia reclamanta a arătat că entitatea investită cu soluţionarea notificărilor era obligată să-i răspundă printr-o ofertă concretă, în termen de 60 de zile de la depunerea actelor doveditoare.
Ulterior, faţă de emiterea de către pârâtă a dispoziţiilor nr. 740, 741 şi 742 din 30 martie 2005, reclamanta şi-a precizat cererea arătând că solicită anularea acestor dispoziţii şi obligarea pârâtului de a-i acorda despăgubiri la valoarea de circulaţie a imobilelor expropriate, care nu mai pot fi restituite în natură.
Investit cu soluţionarea litigiului, Tribunalul Cluj-Napoca, secţia civilă, prin sentinţa nr. 279 din 7 martie 2006, a admis contestaţia, astfel cum a fost precizată, şi anulând dispoziţiile nr. 740, 741 şi 742 din 30 martie 2005, l-a obligat pe pârât să emită noi dispoziţii de soluţionare a notificărilor vizând imobilele pentru care Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca are calitate de unitate deţinătoare, dispoziţii prin care să se propună acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantei, pe baza acestora urmând a fi emis un titlu de despăgubire de către Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut în esenţă că reclamanta a făcut dovada calităţii de moştenitoare a proprietarilor tabulari ai terenurilor revendicate, Z.S.I. şi Z.S.N. iar în ceea ce-l priveşte pe pârât acesta nu a reuşit să probeze preluarea cu titlu a imobilelor, actele cauzei indicând fără echivoc o preluare faptică, fără titlu, fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001.
Soluţia a fost menţinută de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie care cu aceeaşi motivare, prin Decizia nr. 211/A din 16 iunie 2006, a respins ca nefondat apelul pârâtului.
În cauză, a declarat recurs în termen legal, pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca care, invocând temeiul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţine în esenţă că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii întrucât neputându-se descoperi actul în temeiul căruia terenurile solicitate pe calea notificării au fost trecute în proprietatea Statului, este imposibil de dovedit calitatea Consiliului local de deţinător al acestor imobile.
Recursul se priveşte ca nefondat, urmând a fi respins, în considerarea argumentelor ce succed.
Din probele administrate rezultă că anumite suprafeţe din terenurile ce au aparţinut antecesorilor reclamantei au fost expropriate prin efectul Decretului nr. 248/1970, mare parte din acestea fiind în prezent ocupate de construcţii de interes public, neexistând, potrivit expertizei efectuată în cauză, suprafeţe libere care să fie susceptibile a fi restituite în natură.
Împrejurarea că, în cartea funciară figurează încă vechii proprietari tabulari ai imobilelor, confirmă concluzia unanimă a instanţelor în sensul preluării fără titlu a terenurilor în legătură cu care s-a formulat notificarea, precum şi a faptului că, urmare dezmembrării unor numere topografice, nu se poate stabili cu certitudine care sunt unităţile deţinătoare ale imobilelor ce au aparţinut antecesorilor reclamantei.
Or, potrivit art. 28 alin. (1) din lege (art. 26, în vechea redactare) în cazul în care persoana îndreptăţită nu cunoaşte deţinătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în a cărei rază se află imobilul, respectiv Primăriei Municipiului Bucureşti.
Cât priveşte o eventuală contradicţie între considerentele şi dispozitivul hotărârii primei instanţe, critica nu poate fi primită, atâta vreme cât, aşa cum corect s-a reţinut, pârâtul a fost obligat să emită noi dispoziţii doar pentru imobilele în legătură cu care Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, are calitate de unitate deţinătoare.
Aşa fiind, recursul urmează a se respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Primarul Municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei civile nr. 211/A din 16 iunie 2006 a Curţii de Apel Cluj.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9558/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 927/2006. Civil → |
|---|
