ICCJ. Decizia nr. 151/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 151.
Dosar nr. 34572/2/200.
Şedinţa publică din 19 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 378 din 10 aprilie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul O.P. şi a fost obligată pârâta A.P.A.P.S. (în prezent A.V.A.S.) să emită o dispoziţie, în sensul acordării de acţiuni în favoarea reclamantului, cu precădere la societăţile comerciale care au preluat patrimoniul persoanelor juridice naţionalizate B.M.B., B.R. şi B.C.R. sau, cu prioritate la o altă societate comercială tranzacţionată pe piaţa de capital, acţiuni în valoare de 859.799.806 lei.
După un prim ciclu procesual, prin Decizia nr. 445/A din 29 iunie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtă, a fost admis apelul reclamantului, au fost completate considerentele şi dispozitivul sentinţei apelate, în sensul acordării de acţiuni, cu precădere la societăţile comerciale care au preluat patrimoniul societăţilor juridice naţionalizate B.M.B., B.R. şi B.C.R. sau cu prioritate la o altă societate românească tranzacţionată pe piaţa de capital, acţiuni în valoare totală de 859.799.806 lei, la 14 februarie 2001, actualizată cu rata inflaţiei, la data emiterii deciziei de acordare a acestor acţiuni.
Împotriva susmenţionatei decizii a declarat recurs pârâta A.V.A.S., încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că a fost făcută o greşită aplicare a prevederilor art. 32 din Legea nr. 10/2001, deoarece prin naţionalizare, conform art. 1 alin. (1) şi (7) din Legea nr. 119/1948, băncile au fost trecute în proprietatea statului şi în administrarea Ministerului Finanţelor, căruia îi revine competenţa soluţionării reclamantului, în acelaşi sens fiind şi prevederile art. 28 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, dispoziţiile Legii nr. 247/2005, că A.V.A.S nu poate fi obligată să acorde acţiuni şi că nu este legală stabilirea cuantumului acţiunilor, atribuţie ce revine Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce vor urma.
Principalul motiv de recurs vizează lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei, deoarece competenţa soluţionării notificării reclamantului revine Ministerului Finanţelor Publice.
Reprezentanta recurentei, susţinându-şi recursul, a afirmat, astfel cum rezultă din practicaua deciziei, că pe rolul Tribunalului Bucureşti se află dosarul nr. 2614/2004, având acelaşi obiect, printre pârâţi numărându-se şi Ministerul Finanţelor Publice, dar nu a făcut nici o dovadă în acest sens.
Pentru a se evita pronunţarea unor hotărâri contradictorii este necesar ca la dosar să fie depusă copie de pe această acţiune aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti şi să fie obţinute relaţii privind stadiul procesului, pentru a fi pusă în dezbaterea părţilor, eventuala suspendare a judecăţii, conform art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În consecinţă, recursul urmează a fi admis, conform art. 313 C. proc. civ., a fi casată Decizia atacată şi a fi trimisă cauza spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Având în vedere motivul ce determină casarea deciziei, urmează a fi analizate cu ocazia rejudecării, celelalte critici formulate de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 445 A din 29 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1747/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 145/2007. Civil → |
|---|
