ICCJ. Decizia nr. 2247/2007. Civil. Fond funciar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2247
Dosar nr. 690/46/2007
Şedinţa publică din 3 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la data de 26 iulie 2007 B.I. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar Poienarii de Muscel şi Comisia judeţeană de fond funciar Argeş revizuirea deciziei civile nr. 529/R din 3 aprilie 2007 pronunţată de Tribunalul Argeş.
în motivarea cererii revizuentul a arătat că tribunalul nu a ţinut cont de faptul că nici până în prezent nu i-au fost acordate despăgubirile propuse în baza Legii nr. 1/2000, că nu a cerut Comisiei locale de fond funciar dovezi concrete în privinţa despăgubirilor pe care le-ar fi primit părinţii săi.
Ulterior, revizuentul şi-a precizat cererea susţinând că aceasta se întemeiază pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., iar cele două hotărâri potrivnice sunt Decizia civilă nr. 529/2007 pronunţată de Tribunalul Argeş şi sentinţa civilă nr. 1746/2006, pronunţată de Judecătoria Câmpulung.
Prin Decizia civilă nr. 473/R din 28 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că cele două hotărâri pretinse a fi contradictorii nu sunt pronunţate în dosare diferite, ci în acelaşi proces, prin Decizia civilă nr. 529/2007 pronunţată de Tribunalul Argeş modificându-se în tot sentinţa civilă nr. 1746/2006 pronunţată de Judecătoria Câmpulung în sensul respingerii plângerii formulate de B.I., astfel că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii revizuentul a declarat recurs.
În dezvoltarea motivelor de recurs, printr-o primă critică recurentul revizuent se referă de fapt la litigiul judecat pe fond, criticând soluţia adoptată în recurs de Tribunalul Argeş.
Referitor la cererea de revizuire, recurentul arată că prin cererea scrisă a invocat prevederile art. 322 C. proc. civ. fără a nominaliza vreunul din subpunctele respectivului articol, acest lucru petrecându-se în instanţă, fiind obligat de aceasta, fără a fi în cunoştinţă de cauză de consecinţe.
Se mai susţine de asemeni că Decizia recurată nu este semnată de nici un membru al completului de judecată, în afara grefierului.
Recursul declarat în cauză nu este fondat.
Cale extraordinară de atac, de retractare, revizuirea poate fi admisă numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute prin dispoziţiile art. 322 pct. 1-9 C. proc. civ., pentru fiecare caz în parte impunându-se condiţii anume ce trebuie îndeplinite.
Pentru aceste motive, cererea de revizuire trebuie motivată expres pentru unul sau altul din cazurile menţionate, în raport cu specificul speţei respective.
În atare situaţie, în mod corect instanţa a cerut revizuentului să precizeze temeiul de drept al cererii de revizuire.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., reţinut ca temei legal în speţă revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Deci, prin hotărâri definitive potrivnice se înţeleg acelea care s-au pronunţat în dosare separate, prin hotărârea din cel de al doilea dosar încălcându-se autoritatea de lucru judecat rezultată din hotărârea dată în primul dosar.
Nu sunt întrunite condiţiile acestui text de lege când soluţiile atacate ca fiind contradictorii sunt date în aceeaşi cauză, în diferite faze sau cicluri procesuale.
În speţă, hotărârile pretins contradictorii sunt pronunţate într-una şi aceeaşi pricină.
Astfel, prin sentinţa civilă nr. 1746 din 5 octombrie 2006 pronunţată de Judecătoria Câmpulung s-a admis plângerea formulată de B.I. şi s-a anulat în parte Hotărârea nr. 48 din 13 iunie 2006 în ceea ce priveşte solicitarea petentului, dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 0,72 ha pe vechiul amplasament.
Prin Decizia civilă nr. 529/R din 3 aprilie 2007 Tribunalul Argeş a admis recursul declarat de Comisia locală de fond funciar Poenarii de Muscel, judeţul Argeş împotriva sentinţei civile nr. 1746/2006 pe care a modificat-o în sensul că a respins plângerea.
Faţă de această situaţie, soluţia adoptată de Curtea de apel în soluţionarea cererii de revizuire este legală, nefiind îndeplinite cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Contrar susţinerilor recurentului, Decizia civilă nr. 473/R din 28 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti este semnată de toţi membrii completului de judecată (f. 23-24).
Concluzionând, Înalta Curte urmează a respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ce nefondat recursul declarat de revizuentul B.I. împotriva deciziei nr. 473/R din 28 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2361/2007. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 2204/2007. Civil. Limitarea exercitării... → |
|---|
