ICCJ. Decizia nr. 231/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 231.
Dosar nr. 8682/1/200.
2074/2005
Şedinţa publică din 14 martie 2007
Asupra recursului de faţă,
Din analiza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 293 din 23 aprilie 2004 Tribunalul Braşov a respins contestaţia formulată de reclamantul I.V.N. în contradictoriu cu pârâta SC R. SRL cu privire la Decizia nr. 267 din 23 decembrie 2003 emisă de pârâtă.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că reclamantul are calitatea de persoană îndreptăţită, conform art. 4 alin. (2) din Legea 10/2001 doar în ceea ce priveşte cota de 5/12 din imobilul situat în Braşov, ca moştenitor al fostului proprietar N.K.L.F.
La data de 13 ianuarie 2003, după expirarea termenului de formulare a notificării instituit de dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea 10/2001 reclamantul a formulat o altă notificare, în calitate de mandatar al numitului N.K.K. prin care a solicitat restituirea în natură a cotei de proprietate din imobilul în litigiu ce se cuvine acestuia în calitate de moştenitor al numitei N.H.H.
Deşi noua notificare a fost intitulată "precizare" la notificarea formulată iniţial, instanţa a apreciat că aceasta are valoarea unei notificări noi, de sine stătătoare, deoarece vizează o nouă persoană ce se pretinde îndreptăţită la acordarea măsurilor reparatorii.
S-a mai reţinut că reclamantul a refuzat a efectua pe propria cheltuială un raport de expertiză pentru stabilirea valorii imobilului, astfel încât s-a procedat la stabilirea valorii estimative a acestuia în raport de dispoziţiile legale.
Împotriva sentinţei s declarat apel reclamantul I.V.N. susţinând că în mod greşit s-a respins ca tardiv formulată cererea de restituire de către N.K.K. fără a se ţine seama că mandatarul a acţionat conform prevederilor art. 1539 alin. (2) C. civ., iar în precizarea la notificare calitatea de mandatar al defunctei N.H. s-a intervertit în calitatea de mandatar al moştenitorului defunctei şi, ca urmare, cererea de restituire a fost depusă în termen. De asemenea, persoana îndreptăţită nu este obligată legal să efectueze pe propria cheltuială un raport de expertiză pentru evaluarea imobilului.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia civilă nr. 1248 Ap din 16 decembrie 2004 a respins apelul ca nefondat reţinând că reclamantul este îndreptăţit doar la cota de 5/12 din imobil în calitate de moştenitor al lui N.K.L.F. , calitate dovedită cu certificatele de moştenitor nr. 68/2001 şi nr. 78/2001 încheiate de BNP I.F.
Cota de 5/12 a rămas în proprietatea lui N.K.K., iar cota de 2/12 a rămas la N.H.
Noua notificare, intitulată precizare, a fost făcută în baza mandatului dat la 17 aprilie 2002 care nu ratifică activităţile anterioare al mandatarului I.V.N., efectuate eventual în baza mandatului dat de N.K.L. şi H. la 24 martie 1994 şi, ca atare, invocarea dispoziţiilor art. 1539 alin. (2) C. civ. este neavenită în cauză.
În ceea ce priveşte critica referitoare la modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor, s-a reţinut că aceasta excede limitelor investirii instanţei, întrucât acţiunea nu a vizat acest aspect.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamantul I.V.N., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. reiterând motivele de apel, susţinând că în mod greşit s-a respins ca tardivă cererea de restituire formulată în numele mandantului N.K.K.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed.
Analizând probatoriile administrate în cauză s-a constatat că "precizarea" la notificare este, de fapt, o nouă notificare formulată de reclamant în calitate de mandatar al numitului N.K.K., în baza mandatului din 17 aprilie 2002. Această notificare a fost depusă la data de 13 ianuarie 2003, cu mult peste termenul legal ce a expirat la 14 februarie 2002. De precizat este că acest termen de depunere a notificării este un termen de decădere, care nu a mai fost prelungit în urma apariţiei Legii nr. 247/2005.
Potrivit art. 22 alin. (5) din Legea 10/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, nerespectarea termenului pentru formularea notificării atrage pierderea dreptului de a mai solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Textul legal menţionat a fost declarat a fi în concordanţă cu prevederile constituţionale prin Decizia nr. 21 din 27 ianuarie 2004 a Curţii Constituţionale.
În raport de data depunerii notificării, 13 ianuarie 2003 şi de dispoziţiile art. 22 alin. (5) din Legea 10/2001 reclamantul recurent este decăzut din dreptul de a solicita în justiţie restituirea în natură a cotei din imobil ce i se cuvine mandantului N.K.K. şi, ca atare, criticile inserate în motivarea recursului nu pot fi reţinute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul I.V.N. împotriva deciziei nr. 1248 Ap din 16 decembrie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată astăzi 14 martie 2007, în şedinţa publică.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2318/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 221/2007. Civil → |
|---|
