ICCJ. Decizia nr. 3387/2007. Civil. Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3387
Dosar nr. 33339/3/2007
Şedinţa publică din 28 mai 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 3 septembrie 2007, reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte l-a chemat în judecată pe pârâtul A.N.D. solicitând restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie a acestuia, pe o perioadă de până la trei ani, ca urmare a returnării din Olanda, la 24 august 2007, în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această ţară, ratificat prin HG nr. 825/1995.
Prin sentinţa nr. 1338 din 23 octombrie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins acţiunea.
S-a reţinut, în esenţă, că cetăţenii români au dreptul la liberă circulaţie în statele membre ale Uniunii Europene şi că acestora li se pot restrânge libertatea de circulaţie şi de şedere, numai pentru motive de ordine publică, siguranţă sau sănătate publică, în speţă nefăcându-se dovada unei conduite a persoanei care să reprezinte o ameninţare reală, suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societăţii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 1 din 7 ianuarie 2008 a anulat ca netimbrat apelul, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Potrivit acestui text, „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea", cererii sau a căii de atac respective, în speţă, apreciindu-se că reclamanta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, deşi a fost citată pentru termenul din 7 ianuarie 2008, cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru, stabilită în sarcina sa.
Decizia din apel a fost recurată de reclamantă, deşi criticile nu au fost încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., singura susţinere din recurs, făcând referire la adresa nr. 440877 din 4 ianuarie 2008, prin care reclamanta a învederat instanţei de apel că este în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţia legală de timbrare.
Examinând recursul prin prisma motivului invocat, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, întrucât înscrisul invocat de reclamantă a fost primit şi înregistrat la 8 ianuarie 2008, ora 14,00 (astfel cum rezultă din rezoluţia aflată la fila 17 dosar apel), după pronunţarea deciziei împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a recursului.
Este de observat că, deşi adresa datează din 4 ianuarie 2008, data emiterii sale de către reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, aceasta a fost depusă prin curier, ulterior termenului de judecată stabilit la 7 ianuarie 2008.
În condiţiile citării legale a reclamantei de către instanţa de apel cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru de 4 lei şi 0,15 lei timbru judiciar pentru termenul din 7 ianuarie 2008, (a se vedea dovada de îndeplinire a procedurii de citare- fila 13 dosar apel), prezentarea unei adrese emisă de reclamantă, ulterior soluţionării apelului, nu atrage nelegalitatea hotărârii pronunţate şi nu poate constitui o critică fondată, susceptibilă de a duce la casarea deciziei pronunţate.
Aşa fiind, pentru considerentele expuse, Curtea apreciază nefondat recursul reclamantei, pe care îl va respinge, conform art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva deciziei nr. 1 din 7 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3414/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3298/2007. Civil → |
|---|
