ICCJ. Decizia nr. 3868/2007. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3868
Dosar nr. 2022/1/200.
Şedinţa publică din 14 mai 2007
Asupra recursului de faţă:
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele.
Prin acţiunea înregistrată la 17 martie 2004, la Tribunalul Gorj, reclamanta B.V. a contestat, în temeiul Legii nr. 10/2001, dispoziţiile nr. 821 din 17 februarie 2004 şi nr. 1112 din 3 martie 2004 emise de Primarul Municipiului Târgu Jiu.
Reclamanta a cerut anularea în parte a celor două dispoziţii administrative menţionate şi în consecinţă restituirea în natură a terenului de 810 mp, precizat prin notificarea înregistrată la 14 februarie 2002, care a fost preluat de stat în mod abuziv, prin expropriere, în anul 1970.
Soluţionând litigiul în primă instanţă, Tribunalul Gorj, secţia civilă, prin sentinţa nr. 312 din 27 octombrie 2004 a dispus:
- respingerea capătului de cerere referitor la restituirea în natură a terenului;
- respingerea ca inadmisibil a capătului de cerere referitor la acordarea de despăgubiri băneşti pentru terenul ce nu poate fi restituit în natură din suprafaţa expropriată de 810 mp.
- anularea art. 3 din dispoziţia nr. 821 din 7 februarie 2004 emisă de Primarul Municipiului Târgu Jiu şi respingerea cererii de anulare a art. 1 din aceeaşi dispoziţie nr. 821/2004.
- anularea art. 3 din dispoziţia nr. 1112 din 3 martie 2004 emisă de Primarul Municipiului Târgu Jiu;
- a constatat că valoarea terenului în suprafaţă de 447 mp care nu poate fi restituit în natură din suprafaţa expropriată de 810 mp este de 337.269.116 lei.
- obligarea Ministerului Finanţelor la emiterea unor titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare corespunzător sumei de 337.269.116 lei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut, în esenţă, că de la autorul reclamantei a fost preluat, în mod abuziv, un teren în suprafaţă de 810 mp, din care o parte a fost deja restituită în natură, iar pentru diferenţa de 447 mp, teren care nu poate fi restituit în natură, reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent.
Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 2792 din 26 octombrie 2005, a admis apelurile declarate de reclamantă şi de pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Primăria Municipiului Târgu Jiu şi Primarul Municipiului Târgu Jiu şi a schimbat în parte sentinţa civilă nr. 312/2004 a Tribunalului Gorj în sensul că a admis în parte acţiunea formulată de reclamantă, a anulat în parte dispoziţiile emise de primar şi a constatat că reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent, conform Legii nr. 247/2005 pentru suprafaţa de 447 mp.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs reclamanta B.V. susţinând, în esenţă, că Decizia este greşită deoarece instanţa trebuia să individualizeze suprafaţa de teren de 447 mp şi apoi să dispună că o cotă de câte ⅓ adică 149 mp revine reclamantei şi fiecăreia din surorile acesteia (P.A. şi B.R.).
Recursul declarat nu este întemeiat.
Prin Legea nr. 10/2001 a fost reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Reglementându-se procedurile de restituire prin Legea nr. 10/2001 s-a prevăzut că pentru terenurile a căror restituire în natură nu este posibilă persoanei îndreptăţite îi vor fi acordate măsuri reparatorii prin echivalent.
Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză (filele 100-104 din dosarul primei instanţe), coroborat cu înscrisurile depuse de părţi la dosar, face dovada că suprafaţa de teren de 447 mp aflată în litigiu, nu poate fi restituită în natură. în atare situaţie, instanţa de apel a aplicat corect prevederile legale, hotărând că reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru respectiva suprafaţă de teren. Cererea formulată de reclamantă prin recurs de a i se restitui în natură porţiunile de teren în suprafaţă de 90 mp + 25 mp+9,37 mp nu are, aşadar, suport legal.
Nu este întemeiată nici susţinerea recurentei că instanţa era datoare să individualizeze suprafaţa de teren de 447 mp şi să dispună ca măsurile reparatorii să fie acordate, în cote de ⅓, reclamantei şi fiecăreia din cele două surori ale acesteia (P.A. şi B.R.). Atât notificarea (fila 43) cât şi cererea de chemare în judecată, cererea de apel şi cererea de recurs au fost formulate numai de reclamantă, astfel încât instanţa era obligată să se pronunţe doar cu privire la părţile procesului. Surorile reclamantei nu au fost părţi în proces.
Nefiind întemeiat, recursul declarat de reclamantă urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGI.
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea B.V. împotriva deciziei nr. 2792 din 26 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 3876/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3552/2007. Civil → |
---|