ICCJ. Decizia nr. 4788/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4788
Dosar nr. 6426/59/200.
Şedinţa publică din 12 iunie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A.V.A.S., prin Decizia nr. 12 din 7 ianuarie 2005 a acordat petentului M.O. măsuri reparatorii în cuantum de 245.500.000 lei pentru suprafaţa de 398 mp teren situat în Timişoara, înscris în C.F. 1116 nr.top. 7238/2.
Primarul municipiului Timişoara, prin dispoziţia nr. 68 din 18 ianuarie 2005 a stabilit ca valoare echivalentă a terenului în suprafaţă de 119 mp, situat în Timişoara, înscris în C.F. nr. 1116, nr.top. 7238/1 cuvenită petentului M.O. suma de 58.905.000 lei. Prin aceeaşi dispoziţie a fost respinsă cererea de acordare de măsuri reparatorii pentru construcţiile demolate, situate în Timişoara, înscrise în C.F. 1116, nr.top. 7238.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 1717 din 15 septembrie 2005, definitivă, a admis apelul declarat de petentul M.O. împotriva sentinţei civile nr. 746 din 25 aprilie 2005 a Tribunalului Timiş pe care a schimbat-o în sensul că a admis contestaţia, în parte, a anulat în parte dispoziţia nr. 68 din 18 ianuarie 2005 emisă de primarul municipiului Timişoara pe care l-a obligat să emită o dispoziţie suplimentară de ofertă de despăgubiri pentru construcţiile demolate în Timişoara, C.F. 1116, nr.top. 7238 şi nr. 7238/1, în condiţiile Legii nr. 10/2001.
Primarul municipiului Timişoara, în executarea hotărârii judecătoreşti definitive, prin Decizia nr. 12 din 7 ianuarie 2005 a acordat petentului M.O. pentru construcţiile demolate ce au fost situate la adresa menţionată anterior măsuri reparatorii în cuantum de 83.427.950 lei.
Această ultimă decizie a fost contestată de petent sub aspectul cuantumului măsurilor reparatorii în echivalent.
Tribunalul Timiş, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 1639/PI, din 20 iunie 2006 a respins contestaţia.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 19 din 18 ianuarie 2007 a admis apelul declarat de către petentul M.O. împotriva sentinţei civile nr. 1639/PI din 20 iunie 2006 a Tribunalului Timiş, secţia civilă, pe care a schimbat-o în tot în sensul că a admis contestaţia şi a modificat dispoziţia nr. 2716 din 19 decembrie 2005 emisă de primarul municipiului Timişoara în sensul că a stabilit drept temei de calcul al despăgubirilor propuse dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 10/2001 modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005.
S-a reţinut că, potrivit art. 11 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 valoarea construcţiilor expropriate şi demolate se stabileşte potrivit valorii de piaţă la data soluţionării notificării, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare în funcţie de volumul de informaţii puse la dispoziţia evaluatorului.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 19 din 18 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă, a declarat recurs primarul municipiului Timişoara, a solicitat modificarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut, în esenţă, că: conform art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 a propus acordarea de despăgubiri în cuantum de 83.427.950 lei petentului; 2. conform art. 19 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 deciziile Comisiei centrale pot fi atacate pe calea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
Primarul municipiului Timişoara prin dispoziţia nr. 2716 din 19 februarie 2005 a propus acordarea de despăgubiri petentului M.O. în condiţiile art. 16 Titlul VII din Legea nr. 247/2005 în cuantum de 83.427.950 lei pentru construcţiile demolate situate în Timişoara, înscrise în C.F. 1116 Timişoara, nr.top. 7238.
Potrivit art. 24 alin. (31) din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr.247/2005 Decizia motivată poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii investite cu soluţionarea notificării.
Curtea de apel a reţinut corect că se impun a fi avute în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor dispoziţiile art. 11 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora valoarea construcţiilor expropriate se stabileşte potrivit valorii de piaţă de la data soluţionării notificării, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare în funcţie de volumul de informaţii puse la dispoziţia evaluatorului.
Obiectul prezentului litigiu nu îl constituie contestaţia împotriva unei dispoziţii adoptate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor care, într-adevăr nu poate fi atacată decât cu contestaţie în condiţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Faţă de considerentele menţionate, CURTEA va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Timişoara împotriva deciziei civile nr. 19 din 18 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4920/2007. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 478/2007. Civil → |
|---|
