ICCJ. Decizia nr. 499/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 499.
Dosar nr. 3639/117/2007
Şedinţa publică din 16 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 596 din 18 septembrie 2007 Tribunalul Cluj a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului Cluj Napoca, Comisia de aplicare a Legii 10/2001, invocată din oficiu şi a respins contestaţia formulată de reclamantul B.A.C.
În considerentele sentinţei instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 29 alin. (4) din Legea 10/2001 restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor se face prin dispoziţia motivată a primarilor, iar conform art. 21 din aceeaşi lege organul emitent al dispoziţiei este primarul
De asemenea, art. 77 din Legea nr. 215/2001 prevede că primăria este o structură funcţională cu activitate permanentă, fără personalitate juridică, neavând capacitate de folosinţă şi de exerciţiu, motiv pentru care nu poate sta în justiţie în nume propriu.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul B.A.C. arătând că nu a fost asistat de apărător, astfel că nu a avut cunoştinţele necesare înţelegerii sensului excepţiei invocate de instanţă. In această situaţie, instanţa avea obligaţia să îi arate toate drepturile şi obligaţiile ce îi revin în calitate de reclamant sau să îi acorde posibilitatea de a-şi preciza cererea.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 477 A din 12 decembrie 2007 a admis apelul, a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
În motivarea deciziei s-a reţinut că reclamantul a formulat contestaţia împotriva Primăriei Municipiului Cluj Napoca, Comisia de aplicare a Legii 10/2001.
Potrivit art. 21 alin. (4) din Legea 247/2005, în cazul imobilelor deţinute de unităţile administrativ teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor se face prin dispoziţia motivată a primarilor. Deşi în forma iniţială a legii nr. 10/2001 legiuitorul a înţeles că unitatea deţinătoare era primăria [art. 20 alin. (3) în redactarea iniţială], după modificarea prin Legea 247/2005, unitatea deţinătoare a fost considerată ca fiind unitatea administrativ teritorială, în speţă Municipiul Cluj Napoca.
S-a mai reţinut că în baza art. 129 C. proc. civ. prima instanţă trebuia să pună în discuţia reclamantului neasistat de avocat, cu cine înţelege să se judece, raportat la obiectul cererii, ceea ce nu a făcut. Din contră, a adoptat o atitudine pasivă şi a pronunţat o soluţie facilă, fără să lămurească cadrul procesual al litigiului.
Întrucât, în speţă dispoziţia a fost emisă la 18 iulie 2007, după apariţia Legii 247/2005, potrivit art. 26 alin. (4) din această lege, calitate procesuală pasivă are municipiul Cluj Napoca, iar nu Primăria Municipiului Cluj Napoca.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs pârâta Primăria municipiului Cluj Napoca susţinând că dispoziţiile Legii 10/2001, atât în forma iniţială, cât şi în cea modificată, prevăd că emitentul dispoziţiei este primarul şi nu altă entitate, indiferent dacă unitatea deţinătoare este primăria sau unitatea administrativ teritorială. Ca atare, instanţa de apel, în mod greşit a reţinut că pârât în cauză este municipiul Cluj Napoca, ignorând dispoziţiile cuprinse în legea specială. Deşi recurenta nu a indicat expres temeiul juridic al recursului, analiza criticilor face posibilă încadrarea acestora în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Din punct de vedere juridic, potrivit art. 19 din Legea nr. 215/2001, sunt persoane juridice de drept public comunele, oraşele, municipiile, judeţele, adică unităţile administrativ teritoriale.
Aceste persoane juridice pot sta în justiţie prin reprezentanţii lor legali, primarii şi prefecţii, conform art. 67 alin. (1) din Legea 215/2001 şi art. 87 pct. 2 C. proc. civ.
În raport de aceste dispoziţii, Legea 247/2005 a prevăzut expres care sunt persoanele juridice obligate la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv. Astfel, art. 21 alin. (3) al legii stipulează că în cazul imobilelor deţinute de unităţile administrativ teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţia motivată a primarilor.
În redactarea acestui text legiuitorul a înţeles să folosească denumirea de unitate administrativ teritorială pentru a desemna persoana juridică de drept public, deţinătoare a imobilului, respectiv comuna, oraşul sau municipiul, care, potrivit legii, are personalitate juridică, capacitate de folosinţă şi un patrimoniu în care se pot afla bunuri ce cad sub incidenţa acestui act normativ.
De asemenea, din cuprinsul întregului text al Legii 247/2005 rezultă fără putinţă de tăgadă că în procedura de restituire a imobilelor, primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin în calitate de reprezentant legal al persoanei juridice de drept public, primarul este abilitat să emită dispoziţia motivată, intenţia legiuitorului fiind aceea de a desemna, în mod expres, actul procedural prin care se soluţionează notificările şi, în nici un caz de a stabili o obligaţie în nume propriu în sarcina primarului.
Mai mult, dispoziţiile art. 26 alin. (4) al Legii 247/2005 fac vorbire şi despre conduita procesuală ce trebuie adoptată de entitatea care a emis dispoziţia motivată în situaţia în care această dispoziţie este atacată injustiţie de persoana îndreptăţită.
Folosind sintagma entitatea care a emis dispoziţia legiuitorul a avut în vedere unitatea deţinătoare a imobilului, adică unitatea administrativ teritorială [conform art. 21 alin. (4) din lege] şi nu primarul care, astfel cum am arătat anterior, este doar reprezentantul legal al persoanei juridice de drept public ce deţine imobilul.
Având în vedere aceste considerente recursul se priveşte ca nefondat şi se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 447 A din 12 decembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5051/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 416/2007. Civil. Conflict de competenţă. Recurs → |
|---|
