ICCJ. Decizia nr. 6135/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6135
Dosar nr. 3209 /30/2007
Şedinţa publică din 21 octombrie 2008
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele.
Prin sentinţa civilă nr. 1727/PI din 4 septembrie 2007, Tribunalul Timiş a respins ca tardiv formulată contestaţia depusă de reclamanţii C.A. şi A.C., împotriva dispoziţiei nr. 40 din 8 decembrie 2006 emisă de SC C. Mănăştur în temeiul Legii nr. 10/2001.
Dispoziţia a fost comunicată petenţilor la 8 decembrie 2006 cu confirmare de primire. Cum nu a existat nicio împrejurare mai presus de voinţa reclamanţilor care să-i fi împiedicat pe aceştia la introducerea contestaţiei interne, dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, nu au fost respectate.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia nr. 22 din 31 ianuarie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei arătate, pentru considerentele ce urmează:
Chiar admiţând că reclamanţii au fost în eroare cu privire la identitatea instituţiei căreia i se adresează contestaţia, trimiţând-o iniţial la 2 martie 2007, societăţii pârâte, iar nu la instanţă, Curtea a constatat că acest lucru a fost tardiv cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de lege, care a început să curgă împotriva lor de la data de 8 decembrie 2006, data primirii sub semnătură a dispoziţiei atacate.
Împotriva deciziei au declarat recurs contestatorii, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât trebuia admisă cererea de repunere în termen deoarece, prin Decizia contestată în loc să li se restituie prin compensaţie un imobil în valoare de 50.000 lei, le-a fost acordat un imobil în valoare de 77,22 lei.
Recurenţii arată că, faţă de dispoziţiile Legii nr. 247/2005 au înţeles că au la îndemână calea de atac în termen de 6 luni de la data procesului verbal de divergenţe, apreciind că sunt victimele unei greşeli de editare a legii.
Criticile formulate pot fi încadrate potrivit dispoziţiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând Decizia prin prisma criticii formulate, a probatoriilor administrate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte reţine cele ce urmează:
Prin dispoziţia nr. 40 din 8 decembrie 2006, emisă de SC C. Mănăştur, s-a dispus restituirea în natură în favoarea recurenţilor a unei suprafeţe de teren de 983 mp teren liber, înscris în C.F. 730 Mănăştur. Totodată, s-a dispus şi acordarea de bunuri în compensare în sensul restituirii în natură către recurenţi şi a unui imobil înscris în C.F. 268 Mănăştur şi identificat topo sub nr. 326 în valoare de 50.000 lei.
Dispoziţia a fost comunicată recurenţilor la 8 decembrie 2006, cu confirmare de primire, fila 22 dosar.
Recurenţii nu contestă primirea dispoziţiei, dar afirmă că termenul în care trebuia contestată dispoziţia era de 6 luni, conform dispoziţiilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Susţinerea este nereală, faţă de conţinutul dispoziţiilor art. 26 alin. (3) ale Legii nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, potrivit cărora dispoziţia/Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare.
Faţă de împrejurarea că recurenţii au contestat dispoziţia abia la 17 aprilie 2007, soluţiile instanţelor de fond în sensul de a reţine tardivitatea formulării contestaţiei, este corectă faţă de conţinutul dispoziţiilor legale mai sus arătate.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte reţinând că dispoziţiile legale aplicabile speţei au fost corect aplicate, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii A.C. şi C.A. împotriva deciziei nr. 22 din 31 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 6032/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5886/2007. Civil. Suspendare provizorie. Recurs → |
---|