ICCJ. Decizia nr. 6641/2007. Civil
Comentarii |
|
Tribunalul Mehedinți, prin sentința civilă nr. 501 din 13 mai 2005 a admis în parte acțiunea reclamanților G.C. și G.A. împotriva pârâtei Primăria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și A.V.A.S. București și pe cale de consecință: a respins acțiunea față de Prefectura Mehedinți; a obligat Primăria Drobeta Turnu Severin, prin instituția Primarului, să facă reclamantei G.A. o ofertă de restituire prin echivalent, sub formă de titluri de valoarea nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite, în limita valorii de 10.220 dolari SUA prin echivalent monedă la data plății.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, imobilele solicitate de reclamanți construcții au fost demolate, iar pe suprafața de teren în litigiu a fost edificată clădirea unei Biserici Ortodoxe. Nu s-a identificat nici o suprafață neafectată de detalii de sistematizare care să fie restituită în natură.
S-a mai reținut că se vor acorda aceleași măsuri reparatorii și pentru construcțiile demolate, pentru acestea fiind aplicabile dispozițiile art. 11 din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 4 din 9 ianuarie 2006, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții G.C. și G.A. împotriva sentinței civile nr. 501 din 13 mai 2005 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în contradictoriu cu Primăria Drobeta Turnu Severin, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Mehedinți, Prefectura Mehedinți și A.V.A.S. București.
Pentru a hotărî astfel instanța de apel a reținut că, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent ce vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale, privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.
S-a mai reținut că, au fost abrogate dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, acordarea de titluri de valoare nominală sau acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital, însă prin Titlul VII din Legea nr. 247/2005 se prevede o procedură specială de stabilire și acordare a despăgubirilor de către Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor.
împotriva deciziei civile mai sus menționată au declarat recurs reclamanții G.C. și G.A. criticând-o ca fiind nelegală invocând art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. deoarece:
- în mod greșit instanțele au considerat că subsemnatul G.C. nu are calitate procesuală activă, lucru ce a făcut ca cererea de restituire în natură a imobilului în litigiu să nu fie analizată în fond.
- Am depus listele anexă la Decretul de expropriere nr. 67/1985 din care rezultă că reclamanții au figurat ca fiind expropriați cu suprafața de 450 mp teren aferent construcțiilor, precum și procesul-verbal de evaluare întocmit în 1986 pentru construcții și suprafața de 450 mp teren.
- S-a reținut că în mod greșit de Primăria Drobeta Turnu Severin și de instanțe că numai reclamanta G.A. este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură a suprafeței de 225 mp, ignorând că și subsemnatul G.C. are aceleași drepturi ca și reclamanta G.A.
- Instanța de apel a respins fără nici o motivare solicitările noastre privitoare la efectuarea unei completări la raportul de expertiză în sensul de a se identifica terenul în litigiu, 450 mp și a se stabili valoarea de piață pentru terenul pe care s-a edificat biserica ortodoxă "Nașterea Maicii Domnului".
Recursul este fondat.
Reclamanții G.C. și G.A. au solicitat în condițiile art. 22-23 din Legea nr. 10/2001 restituirea în natură a imobilului situat în str. M. nr. 14 compus: casă de locuit cu trei camere, bucătărie, hol, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 450 mp.
Imobilul mai sus menționat a fost preluat de Statul Român în condițiile Decretului de expropriere nr. 67/1985, de la reclamantul G.C.: anexele Decretului menționat f. 12 d. fond și procesul verbal nr. 1 din 20 februarie 1986, f. 114 d. fond.
Deși ambii reclamanți au solicitat restituirea în natură a imobilului în litigiu, totuși instanțele s-au pronunțat pentru restituirea prin echivalent sub formă de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau acțiuni la societățile tranzacționate pe piața de capital, în limita valorii de 10.220 dolari în echivalent monedă românească la data plății, doar cu privire la reclamanta G.A. .
Reclamantul G.C. a fost omis, deși din procesul-verbal rezultă că imobilul în litigiu a fost preluat de la acesta.
Sub acest aspect, recursul este fondat și a fost admis.
Instanța de recurs nu poate însă hotărî asupra fondului pricinii, măsură posibilă, potrivit art. 314 C. proc. civ., numai în cazul în care împrejurările de fapt ale cauzei au fost stabilite pe deplin, ceea ce în speță nu s-a întâmplat.
Toate acestea impun casare cu trimitere a cauzei în temeiul art. 313 C. proc. civ. la instanța de fond, Tribunalul Mehedinți.
în condițiile art. 315 pct. 3 C. proc. civ., după casare instanța de trimitere va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
← ICCJ. Decizia nr. 6735/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6727/2007. Civil → |
---|