ICCJ. Decizia nr. 714/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 714
Dosar nr. 2587/87/2007
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1 din 7 ianuarie 2008 pronunţată de Tribunalul Teleorman s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei SC P.C. SRL invocată de pârâţii S.N. şi Primăria Municipiului Alexandria şi s-a respins acţiunea introductivă de instanţă.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute a dispoziţiei nr. 1698 din 7 septembrie 2006 emisă de Primarul Municipiului Alexandria prin care s-a restituit pârâtului S.N., conform Legii 10/2001, suprafaţa de 592,95 mp situată în Alexandria. În această suprafaţă sunt incluşi şi 115 mp ce fac obiectul contractului de concesiune nr. 1324 din 9 septembrie 1998 încheiat între reclamantă şi Consiliul Local Alexandria.
S-a mai reţinut că reclamanta nu are un folos practic în promovarea acţiunii deoarece contractul de concesiune urmează a fi menţinut şi după restituirea terenului în natură. De asemenea, excepţia invocată de intimaţi a fost admisă întrucât reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptăţită de a contesta dispoziţia emisă de primar.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta învederând că excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii nu a fost pusă în discuţia părţilor, iar terenul în litigiu nu a aparţinut autorilor intimatului, ci domeniului public al statului.
Prin Decizia nr. 521 din 24 iunie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins apelul ca nefondat reţinând că reclamanta este un terţ în raport de dispoziţia emisă de primar, nu justifică interes în sensul Legii 10/2001. De asemenea, instanţa de fond s-a pronunţat în limitele investirii şi a excepţiilor invocate de către cei doi pârâţi, analizând în considerente lipsa de interes la reclamantei în promovarea acţiunii.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamanta SC P.C. SRL, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele motive:
- reclamanta are calitate procesuală activă justificată de încălcarea unui drept al acesteia
- reclamanta are şi interes în promovarea acţiunii întrucât noul proprietar al terenului a solicitat încheierea unui contract de închiriere cu plata unei chirii deosebit de mari
-instanţa era obligată să califice natura cauzei şi să-şi decline competenţa în favoarea secţiei de contencios administrativ.
Recursul nu este fondat.
Lipsa legitimării procesuale active a reclamantei derivă din litera Legii 10/2001, lege care a instituit măsuri reparatorii doar pentru foştii proprietari, persoane fizice sau juridice, ai imobilelor preluate în mod abuziv. Din conţinutul art. 3 şi art. 4 ale legii este lesne de dedus că numai foştii proprietari, sau moştenitorii acestora, sunt beneficiarii reglementărilor speciale, având calitatea de persoane îndreptăţite în sensul art. 22. Tot foştii proprietari, sau moştenitorii lor, sunt legitimaţi, în cazul în care sunt interesaţi, să conteste în instanţă dispoziţia unităţii deţinătoare, conform art. 26, în termen de 30 de zile de la comunicare. Prin urmare, dreptul la acţiune aparţine în exclusivitate persoanei îndreptăţite.
Nu există nici o normă, în cuprinsul Legii 10/2001, care să confere unei terţe persoane, în afara fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia, dreptul de a ataca în instanţă dispoziţia de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor.
În speţă, reclamanta este titulara unui contract de concesiune al cărei drept a fost consolidat, întrucât la întabularea dreptului de proprietate al intimatului S.N. a fost notat şi contractul de concesiune pentru suprafaţa de 115 mp, din totalul celor 592,59 mp restituiţi în temeiul Legii 10/2001, conform încheierii nr. 5066/2007 depusă la fila 24 a dosarului de fond. Ca atare, reclamanta este lipsită şi de interesul legitim şi actual în susţinerea acţiunii şi a recursului.
În măsura în care justifică interes şi un drept propriu, reclamanta poate contesta dispoziţia emisă în favoarea persoanei îndreptăţite, în speţă intimatul S.N., în procedura reglementată prin legea generală, care este dreptul comun în materia acţiunilor în constatarea nulităţilor, anume în procedura reglementată de codul de procedură civilă. Or, potrivit procedurii de drept comun acţiunile în constatarea nulităţii unui act civil sunt date, ca regulă generală, în competenţa materială a judecătoriilor.
În ceea ce priveşte cel de-al treilea motiv de recurs este de reţinut că, în principiu, în materie de drept procesual civil partea are dreptul să hotărască ea singură cu privire la exercitarea acţiunii, a cărei pornire se concretizează prin cererea de chemare în judecată. în acest scop ea este obligată să determine obiectul acţiunii, urmând ca litigiul să fie soluţionat numai în acest cadru şi fără ca instanţa să poată depăşi limitele fixate.
Obligaţia instanţei de a se pronunţa numai cu privire la obiectul acţiunii constituie o garanţie pentru aplicarea corectă a principiului disponibilităţii, recunoscut părţii prin art. 129 alin. ultim. C. proc. civ.
În speţă, instanţele au judecat în limitele investirii pronunţându-se asupra obiectului cererii aşa cum a fost formulată de către reclamantă în cererea de chemare în judecată, respectiv plângere împotriva dispoziţiei nr. 1698 din 9 septembrie 2006 emisă de Primarul Municipiului Alexandria întemeiată pe dispoziţiile art. 14 alin. (7) din Legea 10/2001.
Faţă de aceste considerente recursul se priveşte ca nefondat şi se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC P.C. SRL împotriva deciziei nr. 521 din 24 iunie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV -a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7217/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6947/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
