ICCJ. Decizia nr. 7145/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7145
Dosar nr. 1090/2/200.
Şedinţa publică din 29 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia civilă, sub nr. 7600/3 din 2 martie 2006, reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte a chemat în judecată pe pârâtul I.S., solicitând ca în baza art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 să se dispună restrângerea exercitării dreptului pârâtului la libera circulaţie pe teritoriul Elveţiei pe o perioadă de cel mult trei ani.
În motivarea acţiunii s-a arătat că pârâtul a fost returnat din Elveţia la data de 3 februarie 2006 în baza acordului de readmisie încheiat de România cu această ţară.
Soluţionând litigiul în primă instanţă, Tribunalul Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 298 din 6 martie 2006, a respins acţiunea, ca nefondată, cu motivarea că, raportat la normele comunitare în materie, determinate de aderarea României la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007, respectiv Directiva nr. 38/CE/2004, art. 27, nu există temeiuri pentru restrângerea exercitării dreptului pârâtului la liberă circulaţie în Elveţia, atâta timp cât nu s-a făcut dovada unor motive de ordine publică, siguranţă publică sau sănătate publică, care să justifice o asemenea măsură.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 306 din 16 mai 2007, a respins ca tardiv formulat apelul declarat de apelanta-reclamantă Direcţia Generală de Paşapoarte, împotriva sentinţei civile nr. 298 din 6 martie 2006 a Tribunalului Bucureşti, în contradictoriu cu intimatul-pârât I.S.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că hotărârea primei instanţe a fost comunicată reclamantei la data de 10 mai 2006, f. 15 dos. fond, iar apelul a fost înregistrat la data de 17 mai 2006, deci peste termenul de 5 zile prevăzut de art. 39 alin. (4) din Legea nr. 248/2005.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată a declarat recurs reclamanta Direcţia de Paşapoarte din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative criticând-o ca fiind nelegală, deoarece instanţa de apel în mod greşit a reţinut că apelul a fost formulat ca tardiv, de vreme ce din probele existente la dosarul cauzei, rezultă că apelul a fost declarat cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 39 alin. (4) din Legea nr. 248/2005.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 39 alin. (4) din Legea nr. 248/2005, hotărârea prevăzută la alin. (3) al aceluiaşi articol este supusă apelului în termen de 5 zile de la comunicare.
În speţă, hotărârea primei instanţe a fost comunicată reclamantei la data de 10 mai 2006, f. 15 d. fond, iar apelul formulat de reclamantă a fost înregistrat la data de 17 mai 2006, deci peste termenul de cinci zile de la comunicare, prevăzut de textul de lege mai sus menţionat.
Aşadar faţă de cele reţinute se va respinge recursul declarat de reclamantă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva deciziei nr. 306/A din 16 mai 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7289/2007. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 7238/2007. Civil. Limitarea exercitării... → |
|---|
