ICCJ. Decizia nr. 79/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 79.
Dosar nr. 7268/117/200.
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2007
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 745 din 6 septembrie 2005, a admis cererea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte Bucureşti împotriva pârâtului M.O.R. şi, în consecinţă s-a dispus restrângerea dreptului la liberă circulaţie a pârâtului pe teritoriul tuturor statelor Uniunii Europene, pentru o perioadă de 2 ani.
Investită cu soluţionarea apelului declarat de pârât, Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 358 din 12 octombrie 2006, a respins calea de atac ca nefondată pentru considerentele ce se vor arăta:
Pârâtul a fost returnat din Spania la data de 11 aprilie 2006 în baza Acordului de readmisie încheiat între România şi Spania, notificat prin Legea nr. 45/1997.
Potrivit art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 restrângerea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate a cetăţenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani şi ca atare măsura s-a făcut în limitele prevăzute de lege.
Conform art. 52 din aceeaşi lege, măsura trebuie să se refere la teritoriile tuturor statelor Uniunii Europene, până la data aderării României la Uniunea Europeană.
Se precizează că este irelevantă în cauză împrejurarea că apelantul a locuit cu chirie şi a avut viză de flotant în Spania.
În contra deciziei a declarat recurs apelantul pârât cu motivarea că măsura dispusă este prea aspră, critica fiind încadrată în motivele pct. 9 ale art. 304 C. proc. civ.
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticii formulate, Înalta Curte a reţinut cele ce urmează:
Potrivit dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, în cazul returnării unui cetăţean român în baza unui acord de readmisie încheiat între România şi un stat membru al Uniunii Europene, măsura restrângerii dreptului la liberă circulaţie în străinătate, instituită în condiţiile art. 40, trebuie să se refere la teritoriile tuturor acestor state, dispoziţie aplicabilă până la data aderării României la Uniunea Europeană.
România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1), (2) şi (3) cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Decizia va fi modificată în sensul, că urmare a admiterii apelului, va fi schimbată sentinţa în sensul că măsura dispusă se va aplica doar pe teritoriul Spaniei, întrucât dispoziţiile art. 52 din lege au fost vidate de conţinut în ceea ce priveşte aplicabilitatea măsurii pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.
Critica referitoare la durata prea mare a limitării exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate, întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este, de asemenea nefondată, faţă de prevederile art. 38 lit. a) din lege prin care durata măsurii luate este de cel mult 3 ani.
Aşadar, măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulaţie a recurentului în străinătate pe o perioadă de 2 ani, s-a făcut în limitele prevăzute de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul R.M.O. împotriva deciziei nr. 358/A din 12 octombrie 2006 a Curţii de Apel Cluj pe care o modifică, în sensul că admite apelul pârâtului împotriva sentinţei civile nr. 745 din 6 septembrie 2006 a Tribunalului Cluj pe care o schimbă în parte în sensul că dispune restrângerea exercitării dreptului a pârâtului la liberă circulaţie doar pe teritoriul Spaniei.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 30 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 883/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 647/2007. Civil → |
|---|
