ICCJ. Decizia nr. 5955/2008. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5955
Dosar nr. 33347/3/200.
Şedinţa publică din 16 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 213 din 13 februarie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost respinsă contestaţia formulată de RA A.P.P.S. în contradictoriu cu I.E.L. cu privire la titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 742 din 3 septembrie 2004 a Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reţinut că susţinerile făcute în cadrul contestaţiei de faţă, în sensul că hotărârea menţionată nu poate fi pusă în executare întrucât construcţia a cărei restituire s-a dispus nu se află pe terenul cu privire la care s-a luat aceeaşi dispoziţie de restituire, ci pe un alt teren, situat între cele două terenuri avute în vedere de instanţă au fost făcute în cadrul primului litigiu şi pentru că se tinde a se repune în discuţie apărări de fond şi pe situaţii de fapt definitiv soluţionate s-a apreciat că este inadmisibilă contestaţia la titlu. Cu privire la expertiza cerută s-a constatat că tocmai contestatoarea s-a opus la efectuarea unei expertize de identificare a imobilului solicitat.
Apelul declarat de RA A.P.P.S. împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 602 din 26 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
S-a constatat, de asemenea, că susţinerile formulate de contestatoare au fost făcute şi în cadrul căilor de atac exercitate împotriva sentinţei, ce constituie titlu executoriu, astfel că ele nu pot fi reluate în cadrul contestaţiei de faţă.
Împotriva deciziei de faţă RA A.P.P.S. a declarat recurs de faţă pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. susţinând că nu este de acord cu motivarea instanţei de apel, întrucât în această fază procesuală nu se tinde la rediscutarea unor apărări de fond, ci la identificarea bunului cu privire la care s-a dispus restituirea prin hotărâre, al cărei dispozitiv este neclar.
Se susţine că potrivit planurilor întocmite de G.S., coroborată cu schiţa anexă a actului de vânzare-cumpărare nr. 13.987/1934 vila nr. 71, nu se află pe terenul în suprafaţă de 4162,5 mp ce a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare invocat şi terenul de 1000 mp, ce a fost solicitat cu nerespectarea condiţiilor imperative cuprinse în Legea nr. 10/2001.
Recursul nu este întemeiat, urmând a fi respins în raport de cele ce urmează:
Prin sentinţa civilă nr. 742 din 3 septembrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, definitivă şi irevocabilă prin respingerea apelului prin Decizia nr. 841 din 5 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, şi a recursului prin Decizia nr. 5136 din 9 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, s-a dispus după alte dispoziţii obligarea recurentei de a restitui intimatei imobilul situat în comuna Snagov compus din teren în suprafaţă de 4.162,5 mp şi respectiv 1.000 mp şi construcţia edificată pe acest teren (vila 71).
Contestaţia cu privire la lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării acestui dispozitiv a fost respinsă pentru motivele redate mai sus.
Recursul de faţă este întemeiat formal pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., însă criticile aduse hotărârii nu se regăsesc în aceste prevederi legale, textul vizând situaţia în care hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Dimpotrivă, în cauză se fac referiri la situaţia de fapt, la situarea construcţiei într-o anumită zonă, aspecte ce au fost analizate în cadrul primului litigiu, la finalul căruia a fost pronunţată sentinţa la care s-a făcut referire.
De altfel nu au fost evidenţiate neclarităţi ale hotărârii, nu s-a invocat necesitatea unor lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, astfel că în mod corect s-a reţinut prin hotărârile anterioare că nu sunt întrunite cerinţele art. 399 alin. (1) teza a doua C. proc. civ.
În raport de cele arătate, văzând şi că în cadrul contestaţiei de faţă se reiterează practic apărări de fond, ce au fost făcute în cadrul primului litigiu finalizat prin titlul executoriu menţionat, ceea ce nu este de admis rezultă că soluţia adoptată în apel este în afara criticii.
Aşa fiind, recursul de faţă este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta RA A.P.P.S. împotriva deciziei nr. 602 din 26 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 octombrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 5922/2008. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... | ICCJ. Decizia nr. 6040/2008. Civil. Limitarea exercitării... → |
---|