ICCJ. Decizia nr. 816/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 816
Dosar nr. 6422/59/200.
Şedinţa publică din 7 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1881 din 5 iulie 2006 a Tribunalului Timiş a fost respinsă contestaţia formulată de M.K. împotriva dispoziţiei nr. 2646 din 5 decembrie 2005 emisă de Primarul municipiului Timişoara, prin care a fost respinsă cererea reclamantei privind restituirea în natură a imobilului situat în Timişoara.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că în mod corect s-a apreciat prin Decizia contestată că cea în cauză nu a fost niciodată proprietara terenului de 89 mp aferent apartamentului nr. 4, situat la adresa menţionată şi nu a aparţinut nici antecesorilor săi D.M. şi G., întrucât la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, terenul a trecut în proprietatea statului, conform art. 30 din Legea nr. 58/1974.
În consecinţă s-a avut în vedere că cea în cauză nu are calitatea de persoană îndreptăţită pentru măsuri reparatorii sau prin echivalent.
Cu privire la cererea de acordare de despăgubiri băneşti s-a considerat că autoarea reclamantei, D.M. nu a formulat o astfel de solicitare, care în condiţiile Legii nr. 247/2005 nu este admisibilă.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost admis prin Decizia nr. 562 din 13 decembrie 2006, a Curţii de Apel Timişoara, prin care a fost schimbată în tot hotărârea primei instanţe, dispunându-se anularea dispoziţiei contestate şi obligarea Primarului Municipiului Timişoara de a emite o nouă dispoziţie, în sensul acordării de despăgubiri băneşti pentru apartamentul nr. 4 în litigiu precum şi restituirea în natură a terenului disponibil, aferent acestui apartament, în cota de 89/534 mp.
S-a reţinut că tribunalul a interpretat eronat prevederile art. 3 lit. a) din Legea nr. 10/2001, în situaţia în care dreptul de proprietate al statului a fost constituit abuziv, fără plata unor despăgubiri. S-a avut în vedere şi că prin notificarea formulată, cea în cauză a solicitat măsuri reparatorii pentru întregul imobil şi nu numai pentru teren.
Împotriva acestei decizii primarul municipiului Timişoara a declarat recursul de faţă în condiţiile art. 304 pct. şi 9 C. proc. civ., solicitând modificarea ei în sensul respingerii apelului şi menţinerea în consecinţă a sentinţei, prin care a fost respinsă contestaţia.
Se susţine că această ultimă soluţie a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 16 coroborat cu art. 33 din titlul VII din Legea nr. 247/2005, în sensul cărora nu se mai pot acorda despăgubiri băneşti, fiind abrogate expres prevederile art. 34-40 din Legea nr. 10/2001. Se consideră că cea în cauză nu este îndreptăţită la măsuri reparatorii.
Recursul este întemeiat, urmând a fi admis în sensul celor ce urmează:
În primul rând se constată că instanţa de apel a reţinut corect că, prin notificarea formulată în termenul legal autoarea reclamantei a urmărit rezolvarea cuprinzătoare a solicitării, ceea ce implică acordarea de despăgubiri pentru construcţia care a fost demolată şi restituirea în natură a terenului.
Prin urmare, s-a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 10/2001, potrivit căruia sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora.
În raport de aceste dispoziţii, reclamanta are calitatea de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii pentru construcţie, neavând însă această calitate cu privire la teren, care în mod necontestat nu a fost în proprietatea sa şi nici a autoarei sale, fiind trecut în proprietatea statului în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1974, cumpărătorul dobândind astfel numai dreptul de folosinţă asupra terenului. În această situaţie, în care la data preluării imobilului prin expropriere, terenul nu se afla în proprietatea reclamantei sau a autoarei sale, cum este cazul în speţă, rezultă că referitor la acest bun, cea în cauză nu are calitatea de persoană îndreptăţită.
Această soluţie se regăseşte pe deplin în prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 în sensul căreia, în condiţiile existenţei succesive a două măsuri de preluare abuzivă, terenul se va restitui în natură celui dintâi proprietar.
Se constată că este întemeiat şi motivul de recurs ce vizează obligarea pârâtului de a emite dispoziţie de acordare a despăgubirilor băneşti pentru construcţie. Soluţia este eronată pentru că prevederile art. 30, art. 34-40 din Legea nr. 10/2001, ce vizau această modalitate de acordare de măsuri reparatorii au fost abrogate expres prin art. 33 din Legea nr. 247/2005. Această lege cuprinde în Titlul VII capitolul V proceduri speciale pentru acordarea despăgubirilor, astfel acestea pot fi date numai în condiţiile art. 16 şi urm. din lege.
Aşa fiind, recursul de faţă urmează a fi admis, conform art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi a se modifica Decizia recurată în sensul obligării pârâtului de a emite o nouă dispoziţie cu propuneri de despăgubire pentru construcţie în condiţiile prevederilor legale la care s-a făcut referire, urmând a se înlătura dispoziţia privind restituirea în natură a terenului, cu menţinerea celorlalte dispoziţii ale deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Primarul Municipiului Timişoara împotriva deciziei nr. 562 A din 13 decembrie 2006 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Modifică Decizia recurată în sensul că obligarea pârâtului de a emite o nouă dispoziţie în beneficiul reclamantei are ca obiect numai propunerea de despăgubiri pentru construcţie conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Înlătură obligaţia pârâtului la emiterea dispoziţiei de restituire în natură a terenului.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 84/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 804/2008. Civil → |
|---|
