ICCJ. Decizia nr. 1243/2010. Civil. Divorţ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1243/2010
Dosar nr. 846/57/2009
Şedinţa publică din 15 februarie 2011
Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele.
Prin Decizia nr. 123 din 23 noiembrie 2009, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru cauze cu minori şi de familie, a respins contestaţia în anulare formulată de I.I. în contradictoriu cu intimaţii I.M.D. şi Primăria Orăştie împotriva deciziei nr. 69 din 22 iunie 2009 a aceleiaşi instanţe.
Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut că, în soluţionarea recursului declarat de reclamantul I.I. împotriva deciziei civile nr. 45/A din 5 februarie 2009 a Tribunalului Hunedoara, Curtea de Apel Alba-Iulia nu a cercetat toate motivele de recurs invocate de reclamant şi a ignorat examinarea criticilor, care nu au fost încadrate în drept, în motivele de casare şi modificare, strict şi limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. şi a ignorat a se pronunţa cu privire la probele administrate în cauza, având ca obiect divorţul părţilor.
Astfel, Curtea de Apel Alba-Iulia a apreciat că formal, primul motiv invocat de contestator, privind omisiunea examinării de către instanţa de recurs a unuia dintre motivele recursului său, este reglementat de prevederile art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., însă cum acesta, în speţă, nu a fost identificat şi explicitat sub aspectul nelegalităţii datorită modului de redactare al criticilor din recurs, nu se poate retine cu temei, incidenţa dispoziţiilor legale mai sus menţionate.
Aceeaşi instanţă a mai reţinut că celălalt motiv invocat de contestatorul I.I., privitor la aprecierea probelor, nu poate fi admisibil în calea extraordinară de atac de retractare a contestaţiei în anulare.
Instanţa şi-a motivat soluţia de respingere a contestaţiei în anulare şi a reţinut că această cale de atac este reglementată de legiuitor, exclusiv pentru situaţiile prevăzute de art. 317 C. proc. civ., referitoare la neîndeplinirea legală a procedurii de citare, încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă, precum şi de art. 318 din acelaşi cod, vizând contestaţia în anulare specială, atunci când hotărârile instanţei de recurs sunt rezultatul unei greşeli materiale, sau când instanţa respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare, situaţii care nu se regăsesc în speţă.
Împotriva deciziei civile nr.123 din 23 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia a declarat recurs, contestatorul I.I.
Recursul este inadmisibil şi urmează a fi respins pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 320 alin. (3) C. proc. civ. „hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".
Aşa fiind, este de observat că obiect al contestaţiei în anulare, îl constituie Decizia nr. 69 din 22 iunie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia pentru cauze cu minori şi de familie, prin această hotărâre fiind respins recursul declarat de reclamant împotriva deciziei nr. 45/A /2009 a Tribunalului Hunedoara.
Ca atare, Decizia sus menţionată are caracterul irevocabil stabilit în puterea legii, de prevederile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., nefiind susceptibilă de un alt recurs şi, cum hotărârea recurată a fost pronunţată de curtea de apel, în soluţionarea unei contestaţii în anulare este supusă, potrivit art. 320 alin. (3) din acelaşi cod, aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.
Astfel, Înalta Curte apreciază că declararea unui recurs împotriva unei hotărâri prin care s-a soluţionat o contestaţie în anulare, încalcă principiul legalităţii căii de atac, în raport de prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ. şi urmează a fi respins ca inadmisibil, exerciţiul căilor de atac fiind pus la dispoziţia părţilor, în limitele şi condiţiile legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul I.I. împotriva deciziei civile nr. 123 din 23 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2716/2010. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 6238/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
