ICCJ. Decizia nr. 5012/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5012/2010
Dosar nr. 1162/117/2008
Şedinţa publică din 6 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 29 din 17 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj a fost admisă acţiunea civilă precizată formulată de reclamantele Ş.L.E. şi S.R.D., decedată pe parcursul judecării cauzei, acţiunea fiind continuată de moştenitorii S.D. şi S.A.D., împotriva pârâţilor Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Municipiul Cluj - Napoca şi Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor Bucureşti, şi s-a stabilit dreptul reclamanţilor Ş.L.E., S.D. şi S.A.D. la despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul situat în municipiul Cluj -Napoca, colonia Borhanci, în suprafaţă totală de 12,16 ha, înscris în C.F. Cluj.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că reclamantele S.R.D. şi Ş.L.E. au solicitat măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru terenul mai sus indicat, fără ca notificarea acestora să fi fost soluţionată. Prin decizia pronunţată în apel s-a statuat că imobilul este supus regimului juridic prevăzut de Legea nr. 10/2001, iar reclamanţii sunt persoane îndreptăţite la obţinerea măsurilor reparatorii, în temeiul acestui act normativ.
Deoarece în ultima precizare de acţiune s-a menţionat că nu mai există teren liber, tribunalul a admis acţiunea şi a obligat pârâţii să stabilească şi să plătească despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Prin Decizia civilă nr. 329 din 9 decembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Guj s-a dispus admiterea apelurilor formulate de reclamanţii S.D., S.A.D., Ş.L.E. şi pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor împotriva sentinţei civile nr. 219 din 17 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunţată în Dosar nr. 1162/117/2008, pe care o schimbă în parte în sensul că admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor faţă de care respinge acţiunea.
S-a dispus restituirea în natură a parcelei de teren în suprafaţă de 428 mp, identificată potrivit expertizei judiciare întocmită de expert F.F.
A fost stabilit dreptul reclamanţilor la despăgubiri în condiţiile legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul situat în Cluj - Napoca, C.B. în suprafaţă totală de 12 ha şi 1.172 mp înscris în C.F. Cluj.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Au fost respinse apelurile declarate de pârâţii Primarul Municipiului Cluj - Napoca şi Municipiul Cluj - Napoca împotriva aceleiaşi sentinţe.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut următoarele:
Prin notificarea înregistrată din 8 noiembrie 2002 reclamantele în calitate de succesoare a lui Ş.A., au solicitat restituirea în natură a suprafeţei de 12,16 ha situată în intravilan, înscrisă în CF 8035 şi C.F. Cluj. S-a menţionat că din totalul de 22,16 deţinut de antecesorul acestora s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a 10 ha teren, rămânând de restituit suprafaţa de 12,16 ha teren.
În primul ciclu procesual, prin Decizia civilă nr. 39/ A din 6 februarie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 1333/117/2007, irevocabilă, prin neexercitarea recursului, curtea a statuat că din 1999 terenul în litigiu se află în intravilanul municipiului Cluj, deci la data formulării notificării era în intravilan.
Sintetizând, curtea a reţinut că terenul în litigiu a fost preluat abuziv şi era situat la data formulării notificării în intravilanul municipiului, astfel că intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001. S-a mai reţinut că deşi notificarea a fost transmisă Comisiei Locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, nici aceasta nu a soluţionat cererea.
Recurenţii au arătat, în motivele de apel că o parte din parcela cu top din C.F., poate fi restituit în natură, întrucât pe celelalte nr. top s-au emis titluri de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, altor persoane. Faţă de această susţinere, s-a solicitat Serviciului Administrare Fond funciar - municipiul Cluj - Napoca să ne comunice dacă nr. top din C.F. Cluj - Napoca a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 sau Legii nr. 247/2005.
Din adresa din 2 februarie 2008 rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 s-a făcut conform registrului agricol, fiind atribuit Comisiei Municipale de Fond funciar şi că îh temeiul Legii nr. 247/2005 acest teren aferent nr. top. arătat a fost solicitat şi de reclamantele Ş.L. şi S.R.D. şi s-au depus cererile anexate.
Din C.F. Cluj rezultă că nr. top. arător şi fânaţ la Borhanci în suprafaţă utilă de 20 iugh şi 1137 stjp. A fost dezmembrat de mai multe ori, în prezent în C.F. mai există în suprafaţă de 21.883 mp intabulat în favoarea proprietarilor tabulari.
La solicitarea reclamantelor apelante s-a administrat în probaţiune o expertiză topografică, prin care se urmărea identificarea terenului liber din parcela cu nr. top. înscrisă în C.F. Cluj.
In raportul de expertiză efectuat, terenul identificat de d-na expert F.F., s-a arătat că terenul indicat de reclamante face parte din nr. topografic iniţial, care era înscris în C.F., în suprafaţă de 36.497 mp.
Acest număr topografic a fost dezmembrat după cum urmează: parcela de 34,091 mp a fost transcrisă în C.F. în favoarea reclamanţilor, parcela drum cu suprafaţa de 440 mp a fost intabulat în favoarea Statului Român (după atribuirea titlului de proprietate reclamanţilor); parcela în suprafaţă de 1.538 mp a fost atribuit reclamanţilor şi intabulat în C.F.Cluj. La un calcul matematic a rezultat că totalul suprafeţei dezmembrate în cele trei numere topografice mai sus arătate este de 36.069 mp faţă de 36.497 mp înscrisă în C.F. Cluj.
Apoi, doamna expert a apreciat că parcela este înscrisă în C.F. cu suprafaţa de 1.038 mp, dar suprafaţa identificată la faţa locului este cu 473 mp mai mare.
S-a propus de către expert îndreptarea erorii materiale (derivată dintr-o eroare de calcul) şi înscrierea terenului în suprafaţă de 428 mp, C.F. Cluj în favoarea reclamanţilor. Apoi se propune alipirea parcelei în favoarea reclamanţilor şi reînscrierea în C.F. Cluj.
Verificând situaţia de carte funciară a constatat că situaţia prezentată în raportul de expertiză este corectă. Ca urmare a intabulării sentinţei civile nr. 2847/1994 a fost dezmembrată şi parcela în suprafaţă de 1.538 mp a fost intabulată în favoarea lui Ş.A., apoi parcela cu drum în suprafaţă de 440 mp a fost atribuită Statului Român. Adunând suprafaţa celor trei parcele dezmembrate rezultă că dintr-o eroare de calcul nu se regăseşte o suprafaţă de 428 mp.
Prin urmare, este vorba de eroare de calcul la dezmembrarea nr. topografic iniţial, întrucât adunând suprafaţa parcelelor înscrise în C.F. rezultă suprafaţa de 36.069 mp, faţă de 36.497 mp cât este menţionată în cartea funciară. Se mai reţine că în raportul de expertiză s-a constatat că există real această suprafaţă de teren.
Având în vedere că terenul se afla în intravilanul municipiului Cluj Napoca la data formulării notificării de către reclamanţi şi cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001. Curtea va constata că apelul reclamanţilor este fondat. Legea nr. 10/2001, ca lege cu caracter reparator, stipulează că restituirea în natură se dispune în toate situaţiile când este posibil potrivit art. 1 raportat la art. 7 din Legea nr. 10/2001.
În raportul de expertiză s-a arătat că suprafaţa existentă este de 473 mp şi nu 428 mp, cât rezultă din calculele matematice raportat la suprafaţa menţionată în cartea funciară. Deoarece doamna expert nu a justificat de unde provine această suprafaţă în plus şi instanţa nu a fost investită cu un petit de rectificare carte funciară curtea va avea în vedere suprafaţa de 428 mp ce rezultă din situaţia de carte funciară.
Deoarece se mai pot restitui 428 mp în temeiul art. 9 raportat la art. 26 din Legea nr. 10/2001 şi art. 296 C. proc. civ. va fi admis apelul reclamantelor în parte şi va fi schimbată sentinţa civilă în sensul că se va dispune restituirea în natură a parcelei de teren în suprafaţă de 428 mp identificată potrivit expertizei judiciare întocmită de expert F.F. S-a stabilit dreptul reclamanţilor la despăgubiri în condiţiile legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul situat în Cluj Napoca, Colonia Borhanci în suprafaţă totală de 12 ha şi 1.172 mp înscris în C.F. Cluj.
Apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor a fost reţinut ca fondat. Prezenta acţiune a fost formulată deoarece unitatea deţinătoare a imobilului, în speţă Municipiul Cluj Napoca nu s-a pronunţat asupra notificării reclamanţilor deşi a trecut foarte mult timp de la investire. Deoarece prin Legea nr. 10/2001 au fost delegaţi ca reprezentanţi ai Statului Român unitatea deţinătoare sau pentru procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 C.C.S.D. şi nu Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Prin urmare, curtea a constatat că Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor nu are calitate procesuală pasivă motiv pentru care în temeiul art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 296 C. proc. civ. a dispus admiterea apelului Statului Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Apelurile declarate de pârâţii Primarul Municipiului Cluj Napoca şi Municipiul Cluj au fost respinse ca nefondate. Motivele invocate în apel vizează împrejurarea că nu sunt incidente dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 deoarece terenul a fost situat în extravilan la data când a fost preluat de C.A.P. Cluj Napoca.
Această chestiune de drept a fost tranşată prin Decizia civilă nr. 39/A/2008, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în Dosarul nr. 1333/117/2007, irevocabilă, prin neexercitarea recursului, curtea a statuat că din 1999 terenul în litigiu se află în intravilanul Municipiului Cluj, deci la data formulării notificării era în intravilan şi face obiectul Legii nr. 10/2001. In apel nu se mai poate analiza această critică, problema de drept fiind dezlegată. Dacă apelanţii au fost nemulţumiţi de dezlegarea dată de Curtea de Apel Cluj puteau exercita recurs, însă se constată că nu au exercitat această cale de atac.
Prin urmare în temeiul art. 296 C. proc. civ. au fost respinse apelurile declarate de pârâţii Primarul Municipiului Cluj Napoca şi Municipiul Cluj Napoca.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs Primarul Municipiului Cluj Napoca şi Municipiul Cluj Napoca prin primar.
Ambele recursuri sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. şi vizează modul defectuos de efectuare a expertizei tehnice care nu a suprapus harta topografică cu cea cadastrală pentru a verifica dacă terenul în litigiu în suprafaţă de 428 mp teren este liber şi nu sunt titluri de proprietate eliberate altor persoane.
În opinia recurentului se impune refacerea raportului de expertiză.
Solicită admiterea recursului, a apelului şi respingerea acţiunii.
Intimaţii au formulat întâmpinare, invocând neîncadrarea criticilor aduse deciziei recurate în motivele de recurs indicate de recurenţi, solicitând respingerea lor.
La termenul din 6 octombrie 2010 instanţa a pus în discuţie neîncadrarea criticilor aduse deciziei recurate în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Astfel, potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal cu excepţia motivelor de ordine publică aşa cum dispune art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unui din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Prin urmare, nu indicarea greşită ori neindicarea motivelor de recurs atrage sancţiunea nulităţii recursului, ci nemotivarea recursului, în sensul neformulării de critici aduse deciziei recurate, susceptibile de a atrage calificarea juridică a unuia dintre cele nouă motive de recurs prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ.
În cauză, deşi recurenţii au indicat drept motiv de recurs pct. 8 şi 9 al art. 304 C. proc. civ., criticile aduse deciziei recurate, nu pot fi examinate nici sub auspiciile pct. 8 al art. 304 C. proc. civ. şi nici ale pct. 9 art. 304 C. proc. civ. ori a unui alt motiv de recurs, deoarece vizează situaţii de fapt, exclus de a fi examinate prin prisma vreunui motiv de recurs.
În esenţă, recurenţii critică raportul de expertiză efectuat în cauză.
Or, aprecierea raportului de expertiză, ori conţinutul acestuia sunt aspecte care in de netemeinicia hotărârii, şi nu de nelegalitatea ei.
În consecinţă, conform art. 306 C. proc. civ., recursurile astfel formulate sunt nule.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nule recursurile declarate de pârâţii Municipiul Cluj-Napoca prin Primar şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva Deciziei nr. 329/ A din 9 decembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.
Obligă recurenţii la plata sumei de 1.188 lei cheltuieli de judecată către intimaţii reclamanţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5051/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4905/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
