ICCJ. Decizia nr. 1426/2011. Civil. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.1426/2011
Dosar nr. 10843/4/2010
Şedinţa din camera de consiliu de la data de 17 februarie 2011
Examinând conflictul de competenţă, a reţinut următoarele:
1. Cererea introductivă de instanţă
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Bistriţa la 10 mai 2010, executorul bancar P.A.M. a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu, contractul de credit pentru emiterea cardului, prin executarea silită a tuturor bunurilor mobile/imobile şi prin poprire asupra tuturor terţilor popriţi de pe raza Judecătoriei Bistriţa, precum şi a cheltuielilor de executare care vor fi stabilite în sarcina debitorului C.D.
2. Conflictul de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 1212 /CC din 17 mai 2010 Judecătoria Bistriţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Bistriţa a reţinut că domiciliul pârâtului, unde se prezumă că sunt şi bunurile acestuia, se află în raza de competenţă a Judecătoriei sectorului 4. Ca atare, aceasta este instanţa de executare.
La rândul său, Judecătoria sectorului 4 a pronunţat sentinţa civilă nr. 5434 din 27 iulie 2010 prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.
În considerentele hotărârii s-a arătat că în cererea de executare silită intenţia executorului judecătoresc a fost de a urmări, la cererea creditoarei, bunurile mobile şi imobile proprietatea debitorului din raza Judecătoriei Bistriţa Năsăud şi terţii popriţi cu sediul pe raza aceleiaşi judecătorii. În consecinţă, instanţa Judecătoriei Bistriţa-Năsăud a apreciat în mod nejustificat că executarea se va face pe raza sectorului 4, atât timp cât în cererea iniţială fusese indicat locul în care se doreşte efectuarea executării silite.
S-a constatat ivit conflictul de competenţă şi dosarul a fost înaintat instanţei supreme spre competentă soluţionare.
3. Analiza conflictului de competenţă
Înalta Curte a stabilit competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti pentru următoarele considerente:
Conform art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
În condiţiile în care nu s-a probat existenţa vreunui terţ poprit în raza Judecătoriei Bistriţa, simpla menţionare în cererea de încuviinţare a executării silite a faptului că se intenţionează şi executarea silită în această modalitate nu este suficientă pentru atragerea competenţei judecătoriei învestite de către executorul bancar.
Pe de altă parte, prin cererea de încuviinţare a executării silite s-a arătat că se doreşte, în egală măsură, şi executarea silită „a tuturor bunurilor mobile/imobile" ale debitorului.
Cum domiciliul debitorului este în raza Judecătoriei sectorului 4, în lipsă de dovadă contrară, este de presupus că în acest loc se află şi cele mai importante bunuri ale sale. Drept consecinţă, executarea se va face în raza acestei instanţe.
Faţă de cele ce preced, instanţă de executare este Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, motiv pentru care aceasta este competentă să se pronunţe asupra cererii de încuviinţare a executării silite, în condiţiile art. 3731 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta B. SA în contradictoriu cu pârâtul C.D. în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1402/2011. Civil. Drepturi băneşti. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1388/2011. Civil. Recalculare pensie. Recurs → |
---|