ICCJ. Decizia nr. 144/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 144 /20 13
Dosar nr. 2516/117/2011
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2013
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin decizia nr. 795/R din 22 februarie 2012, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanţii P.E. şi P.R., împotriva sentinţei nr. 712 din 7 septembrie 2011 a Tribunalului Cluj.
A fost respinsă astfel, în mod irevocabil cererea formulată de reclamanţi, prin care au solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre de subrogare a acestora în drepturile fostului proprietar al imobilului-teren, situat în Cluj-Napoca şi să oblige pârâtul, Primarul Municipiului Cluj-Napoca, la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut în esenţă că prevederile art. 22 din Legea nr. 10/2001, sunt imperative, reclamanţii neputând invoca necunoaşterea legii în justificarea omisiunii de a formula notificarea în condiţiile şi termenele prevăzute de legea specială.
Aceeaşi instanţă, prin decizia nr. 37/R din 19 aprilie 2012, a respins contestaţia în anulare declarată de contestatorii P.R. şi P.E. împotriva deciziei nr. 795 din 22 februarie 2012, dată în soluţionarea recursului.
Instanţa a reţinut că cei în cauză au invocat critici care nu se încadrează în exigenţele art. 318 C. proc. civ., respectiv o reţinere greşită a stării de fapt sau o apreciere greşită, astfel că acestea nu pot fi examinare pe calea unei contestaţii în anulare.
La 28 mai 2012, reclamanţii P.R. şi P.E. au declarat un alt recurs şi împotriva acestor ultime decizii pronunţate de Curtea de Apel Cluj.
Recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Este de reţinut că acţiunea care face obiectul prezentei cauze a fost soluţionată în primă instanţă de tribunal, iar recursul declarat împotriva sentinţei tribunalului a fost soluţionat de Curtea de apel, care a pronunţat o hotărâre irevocabilă.
Decizia dată în recurs, a fost supusă şi căii extraordinare de atac, de retractare, a contestaţiei în anulare, în soluţionarea căreia a fost pronunţată de asemenea o hotărâre irevocabilă.
În consecinţă, cauza a parcurs gradele de jurisdicţie prevăzute de lege în această materie, iar împotriva hotărârii pronunţată de tribunal s-a exercitat calea extraordinară de atac a recursului.
Potrivit dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ., hotărârea dată în recurs, chiar dacă prin aceasta s-a soluţionat fondul pricinii, este irevocabilă, iar potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot fi atacate cu recurs numai hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile legii, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.
Hotărârea atacată nu se înscrie în niciuna din categoriile menţionate de textul mai sus citat, neexistând potrivit reglementărilor procedurale în vigoare, posibilitatea de a formula „recurs la recurs".
Pe cale de consecinţă, recursul formulat de reclamanţi va fi respins ca, inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanţii P.R. şi P.E. împotriva deciziilor nr. 37/R din 19 aprilie 2012 şi nr. 795/R din 2012 ale Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2013 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 147/2011. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4043/2011. Civil → |
|---|
