ICCJ. Decizia nr. 23/2011. Civil

Prin cererea înregistrată pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție la 10 mai 2010, Consiliul local al orașului Drăgănești - Olt a solicitat revizuirea deciziei nr. 498 din 6 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Cererea a fost formulată în contradictoriu cu intimații Deservirea Societate Cooperatistă din Caracal și P.C. și a fost inițial întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 1, 2, 5 și 7 C. proc. civ., iar prin precizarea ulterioară de la 1 noiembrie 2010 (fila 17 în dosarul î.C.C.J.), pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

în fapt s-a arătat că prin decizia nr. 299 din 19 noiembrie 2009 a Tribunalului Olt s-a admis apelul formulat de P.C., s-a schimbat sentința în sensul că a fost anulată în parte hotărârea pentru capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar și s-au respins ca neîntemeiate capetele de cerere privind revendicarea și obligația de a face.

Decizia nr. 299/2009 a fost atacată cu recurs și prin decizia nr. 498 din 6 aprilie 2010 Curtea de Apel Craiova a admis recursul și a modificat decizia în sensul că a admis apelul și a anulat în parte sentința în ceea ce privește soluționarea capătului de cerere în grănițuire și a menținut restul capetelor de cerere privind obligația de a face, revendicare și arătarea titularului dreptului.

în precizarea formulată la 1 noiembrie 2010 revizuentul, în dezvoltarea motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 a arătat că hotărârile contrare sunt sentința civilă nr. 121 din 20 februarie 2008 a Tribunalului Olt, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1573 din 4 iulie 2008 a Curții de Apel Craiova și, respectiv, sentința civilă nr. 213 din 27 ianuarie 2009 a Judecătoriei Caracal, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 498 din 6 aprilie 2010 a Curții de Apel Craiova.

Revizuentul a susținut că în primul dosar care a avut ca obiect anularea contractului de concesiune încheiat între Societatea Cooperatistă Deservirea și Consiliul local al orașului Drăgănești, prin desființarea contractului de concesiune, terenul în litigiu a revenit Consiliului local care era proprietarul și posesorul acestuia. în al doilea litigiu care a avut ca obiect cererea aceleiași societăți să i se lase în proprietate de către P.C. terenul ce a format obiectul concesiunii, prin admiterea acțiunii, instanța s-a pronunțat diferit și contradictoriu față de prima acțiune cu privire la suprafața de teren de 190 m2 obligând un terț ( față de contractul de concesiune și care nu a avut niciodată posesia și nici proprietatea), să predea acel teren societății reclamante.

S-a mai susținut că în cauză s-a produs un grav abuz de drept și o încălcare a dreptului de proprietate asupra unui teren ce aparține domeniului public.

Din examinarea cererii de revizuire se constată următoarele:

1. Prin sentința civilă nr. 213 din 27 ianuarie 2009 s-a soluționat acțiunea reclamantei Societatea Cooperatistă Deservirea, împotriva pârâtului P.C., stabilindu-se:

- obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate și posesie terenul de 190,91 m2 (ocupat în baza contractului de cesiune, act administrativ unilateral anulat prin sentința civilă nr. 121 din 20 februarie 2008, soluție menținută prin decizia civilă nr. 1573 din 4 iulie 2008 a Curții de Apel Craiova);

- linia de hotar dintre proprietățile părților așa cum este înscrisă în C.F.

- obligarea pârâtului la desființarea gardului din panouri de plasă metalică ce împrejmuiește terenul în discuție.

Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea pârâtului de arătare a titularului dreptului formulată împotriva Consiliului local Drăgănești Olt.

Sentința civilă nr. 213/2007 a fost schimbată prin decizia nr. 299 din 19 noiembrie 2009 a Tribunalului Olt care a admis apelul pârâtului și, ca urmare, a fost anulată în parte sentința atacată în privința capătului de cerere referitor la stabilirea liniei de hotar; au fost respinse ca nefondate cererile de revendicare și obligația de a face.

Decizia Tribunalului Olt a fost modificată prin decizia nr. 498 din 6 aprilie 2010 a Curții de Apel Craiova (prin care s-a admis recursul reclamantei) în sensul că a fost anulată în parte sentința în ce privește soluționarea capătului de cerere în grănițuire și au fost menținute restul dispozițiilor sentinței în ce privește soluționarea capetelor de cerere privind revendicarea, și arătarea titlurilor dreptului.

2. în dosarul Tribunalului Olt (soluționat prin sentința nr. 121 din 20 februarie 2006), Societatea Cooperatistă Deservirea a formulat o acțiune împotriva Primarului orașului Drăgănești Olt, Consiliului Local al orașului Drăgănești Olt și P.C. pentru constatarea nulității absolute a contractului de concesiune din 26 mai 2006 prin care Primăria Drăgănești Olt a concesionat pârâtului P.C. un teren de 190,91 m2 pe o perioadă de 49 de ani. Prin sentința nr. 121 din 20 februarie 2008 pronunțată de secția comercială și de contencios administrativ s-a admis excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 44 din 30 noiembrie 2005 a Consiliului Local al orașului Drăgănești Olt; s-a admis acțiunea reclamantei Deservirea Societate Cooperatistă și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de cesiune.

Această sentință a rămas definitivă prin decizia nr. 1583 din 4 iulie 2008 a Curții de Apel Craiova.

Admisibilitatea cererii de revizuire

Cererea de revizuire poate fi primită dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: dacă hotărârea atacată este cel puțin definitivă, dacă prin hotărâre s-a cercetat fondul cauzei și dacă criticile formulate se încadrează în motivele limitativ prevăzute în art. 322 C. proc. civ.

în cauza dedusă judecății, hotărârea atacată, decizia nr. 498 din 6 aprilie 2010, este o decizie a unei instanțe de recurs care s-a pronunțat asupra raporturilor juridice deduse judecății, modificându-le, deci a evocat fondul.

Invocarea ca motiv de revizuire art. 322 pct. 7 C. proc. civ. presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri definitive contradictorii, pronunțate în aceeași pricină, cu realizarea triplei identități de părți, obiect și cauză; existența unor dosare diferite; neinvocarea în al doilea proces a excepției autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei și solicitarea anulării celei de a doua hotărâri.

Examinând hotărârile pretinse a fi contrare și anume, decizia nr. 498/2010 a Curții de Apel Craiova, care a definitivat în mod irevocabil sentința civilă nr. 213/2009 a Judecătoriei Caracal, și respectiv, sentința civilă nr. 121/2008 a Tribunalului Olt, (irevocabilă prin decizia nr. 1573 din 4 iulie 2008 pronunțată de Curtea de apel Craiova), se constată că acestea sunt pronunțate în două procese diferite care nu întrunesc tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Acțiunea în revendicarea terenului, în dosarul soluționat definitiv și irevocabil prin decizia civilă nr. 498/2010 a avut ca părți Societatea Cooperatistă Deservirea, în calitate de reclamantă și P.C., în calitate de pârât. în acest dosar pârâtul P.C. a formulat o cerere de arătare a titularului dreptului, împotriva Consiliului local Drăgănești Olt, cerere respinsă. Ca urmare, Consiliul local a participat în acel dosar în calitate de intervenient în interes propriu, conform dispozițiilor art. 66 alin. (2) și art. 58 C. proc. civ.

în cel de al doilea dosar, soluționat prin sentința civilă nr. 121/2008 a Tribunalului Olt, aceeași reclamantă a formulat o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de concesiune încheiat între pârâți.

Deși cele trei părți au figurat în ambele dosare, calitatea lor a fost diferită.

Dosarele au avut obiecte diferite, după cum s-a relevat și au avut și cauze diferite. Acțiunea în revendicare s-a fundamentat pe art. 480,art. 584,art. 1076 C. civ., fiind determinată de anularea contractului de concesiune, în temeiul căruia pârâtul deținea terenul, pe când acțiunea în anularea contractului de concesiune, s-a întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Legii nr. 1/2005 privind organizarea cooperației și O.G. nr. 34/2006 privind regimul concesiunilor, fiind determinată de emiterea unui act administrativ, hotărârea nr. 44/2006, de către Consiliul local al orașului Drăgănești Olt.

Se mai reține că în soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului s-a avut în vedere și sentința civilă nr. 121 din 20 februarie 2008 a Tribunalului Olt, rămasă definitivă prin decizia nr. 1573/2008 a Curții de Apel Craiova, decizie invocată de reclamantă în precizarea acelei acțiuni și menționată expres în cuprinsul dispozitivului deciziei nr. 299/2009 a Tribunalului Olt, precum și în considerentele deciziei nr. 498/2010, care a constatat că nu se poate proceda la compararea titlurilor invocate de părți întrucât titlul invocat de pârât, un contract de concesiune, este nul absolut cum s-a constatat prin hotărâre irevocabilă.

Faptul că în a doua cauză nu a fost invocată în mod expres autoritatea de lucru judecat, nu face admisibilă cererea de revizuire, având în vedere celelalte condiții legale care nu s-au întrunit în cauză, cum s-a evidențiat mai-sus.

împrejurarea că prin a doua hotărâre, nr. 498/2010 (care a dat efecte juridice sentinței nr. 213/2009 pe care a menținut-o) s-a creat - cum susține revizuentul - o gravă încălcare a dreptului de proprietate și s-a creat un grav abuz de drept, excede analizei instanței de revizuire.

Instanța de revizuire - investită cu motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. - nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat și în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Pentru considerentele arătate, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 23/2011. Civil