ICCJ. Decizia nr. 3368/2011. Civil. Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3368/2011
Dosar nr. 444/121/2010
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2011
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta SC M.P. SRL Galaţi prin lichidator S.P. de insolvenţă A. Ipurl a promovat acţiune în anulare, în contradictoriu cu pârâta SC R.G. SRL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Hotărârii A.G.A. nr. 2 din 7 octombrie 2008 a SC R.G. SRL.
În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut ca un prim motiv că Hotărârea A.G.A. nr. 2 din 7 octombrie 2008 este lovită de nulitate absolută prin încălcarea normelor privitoare la convocare, că este contrară legii şi actului constitutiv al societăţii şi cuprinde măsuri nelegale, invocând în susţinerea cererii, dispoziţiile art. 196, art. 132, art. 195 alin. (3) şi art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
Pârâta SC R.G. SRL a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, iar pe cale de excepţie, a solicitat să se constate lipsa semnăturii reprezentantului legal al reclamantei, lipsa calităţii de reprezentant al avocatului ales F.M., precum şi lipsa calităţii de reprezentant al lichidatorului SC M.P. SRL Galaţi, excepţii respinse ca nefondate de această instanţă la data de 2 aprilie 2009.
Prin sentinţa civilă nr. 20/CC din 12 martie 2010, Tribunalul Galaţi a admis acţiunea reclamantei şi a dispus anularea Hotărârii nr. 2 din 07 octombrie 2008 a SC R.G. SRL ca netemeinică şi nelegală.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că SC M.P. SRL este asociat majoritar al" SC R.G. SRL şi acest asociat nu a fost convocat la adunarea generală în care s-a adoptat hotărârea nr. 2 din 7 octombrie 2008.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, s-a reţinut că asociaţii au fost convocaţi la adunarea generală prin scrisoare recomandată şi convocator din data de 24 septembrie 2008 pentru data de 6 octombrie 2008 ora 10,00 şi că se reprogramează adunarea generală a asociaţilor în data de 7 octombrie 2008 ora 10,00, conform convocatorului comunicat.
Din cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 7 octombrie 2008 rezultă că asociatul SC M.P. SRL Galaţi nu s-a prezentat, iar din probele administrate, s-a reţinut că reclamantei nu i-au fost transmise documentele referitoare la convocarea A.G.A.
Un alt aspect de nelegalitate reţinut este cel al convocatorului cu ordinea de zi pentru adunarea generală. Astfel, potrivit convocatorului care poartă numărul de înregistrare din 23 septembrie 2008, ordinea de zi cuprinde trei puncte şi anume: 1) aprobarea programului de activităţi al societăţii, 2) participarea la concursul de acordare a licenţelor audiovizuale şi 3) diverse.
În procesul-verbal al adunării generale din data de 07 octombrie 2008, când s-a adoptat Hotărârea A.G.A. nr. 2, rezultă că s-a propus de unul dintre asociaţii prezenţi ca la pct. 3 Diverse din ordinea de zi să se adauge alte două puncte, respectiv : modificarea art. 11 din contractul de societate şi permisiunea asociaţilor SC R.G. SRL de a fi administratori şi/sau asociaţi în alte societăţi de comunicaţie audio vizuală, precum şi cesionarea licenţei audio vizuale.
Procedând la modificarea ordinei de zi fată de cea din convocator, s-a constatat încălcarea dispoziţiilor art. 117 alin. (6) din Lege care prevăd ce trebuie să cuprindă convocatorul, printre care inclusiv menţiunea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării.
Un alt motiv de nelegalitate al Hotărârii nr. 2 din 7 octombrie 2008 îl constituie acela că s-a trecut pe ordinea de zi şi modificarea contractului de societate, or, potrivit art. 192 alin. (2) din Lege, pentru a hotărî aceasta, era necesar votul tuturor asociaţilor, iar hotărârea s-a luat cu votul şi participarea numai a doi asociaţi, lipsind trei asociaţi dintre care unul majoritar.
Un alt motiv de neegalitate al Hotărârii nr. 2 din 7 octombrie 2008 s-a reţinut a fi acela că această hotărâre este contrară legii şi actului constitutiv al societăţii şi cuprinde măsuri în lipsa consimţământului asociaţilor. Prin cele adoptate la art. 4 au fost luate măsuri de desfiinţare a scopului pentru care s-a constituit societatea şi implicit principalul obiect de activitate al societăţii cu consecinţa prejudicierii interesului asociatului majoritar, în condiţiile în care s-a făcut dovada că SC R.G. SA are ca obiect principal de activitate şi scop al înfiinţării, conceperea, producerea şi emiterea de programe şi informaţii prin mijloace de radiodifuziune.
Prin art. 4 al Hotărârii A.G.A. nr. 2 din 7 octombrie 2008 s-a hotărât cesionarea licenţei audiovizuale la un preţ rezonabil şi s-au împuternicit singuri cei doi asociaţi prezenţi la acea adunare generală, să negocieze şi să încheie contractul de cesiune a licenţei la preţul pe care îl vor considera ei rezonabil.
S-a mai reţinut că scopul vădit de prejudiciere a interesului asociatului majoritar SC M.P. SRL şi încălcarea legii este dovedit de împrejurarea că s-a şi constituit de către cei doi asociaţi, o altă societate tot la data de 07 octombrie 2008, cu denumirea SC R.G.M. SRL înmatriculată la O.R.C. Galaţi sub nr. J/17/1876 din 07 octombrie 2008 şi căreia i-au cesionat licenţa.
Conform art. 132 alin. (1) din Lege, sunt obligatorii şi produc efecte hotărârile A.G.A. luate în limitele legii sau actului constitutiv, iar luarea unei hotărâri de vânzare a licenţei cu consecinţa prejudicierii patrimoniale a societăţii şi a anulării obiectului ei de activitate, cu încălcarea flagrantă a legii şi în lipsa manifestării de voinţă, a consimţământului tuturor asociaţilor reprezintă lipsa voinţei însăşi a societăţii, iar în lipsa consimţământului SC M.P. SRL Galaţi, s-a apreciat că sancţiunea este nulitatea absolută a acestei hotărâri A.G.A.
Împotriva sentinţei primei instanţe, a formulat apel pârâta SC R.G. SRL, iar prin Decizia nr. 105/A din 16 decembrie 2010, Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, a admis apelul, a schimbat sentinţa apelată, în sensul admiterii în parte a acţiunii reclamantei şi a anulat în parte Hotărârea A.G.A. nr. 2 din 7 octombrie 2008 a SC R.G. SRL, numai în ce priveşte art. 3 şi 4 din cuprinsul acesteia.
În motivarea soluţiei pronunţate, s-a reţinut că în mod greşit prima instanţă a apreciat că asociatul SC SC M.P. SRL SRL nu a fost convocat la adunarea generală, reţinând că nu s-a depus de către pârâtă plicul restituit de către firma de mesagerie SC M.E. SRL, fără a pune în discuţie necesitatea completării probatoriului sau fără a dispune completarea probatoriului în condiţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ.
Din examinarea probatoriului, s-a reţinut că apelanta a convocat pe intimată, expediind convocatorul la data de 26 septembrie 2008 prin intermediul firmei de curierat SC M.E. SRL, însă plicul conţinând convocatorul a fost returnat la data de 26 septembrie 2008, întrucât în urma avizării nu a fost ridicat de către destinatar, rezultând aşadar că nu se poate reţine nulitatea Hotărârii A.G.A. nr. 2 din 07 octombrie 2008 pentru lipsa totală a convocării.
Analizând respectarea dispoziţiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, care indică faptul că în convocator trebuie arătată ordinea de zi, s-a reţinut că în cuprinsul acestuia ordinea de zi a fost stabilită după cum urmează: 1. aprobarea programului de activităţi al societăţii; 2. participarea la concursul de acordare al licenţelor audiovizuale şi 3. diverse.
Prin Hotărârea A.G.A. nr. 2 din 07 octombrie 2008 a cărei anulare se solicită, s-au aprobat în unanimitate pct. 1 şi 2, s-a aprobat în unanimitate şi pct. 3 în sensul că s-a aprobat modificarea art. 11 din contractul de societate în sensul că asociaţii din SC R.G. SRL pot fi asociaţi/administratori şi în alte societăţi de comunicaţie audio-vizuale şi s-a adoptat şi un pct. 4 prin care se aprobă cesiunea licenţei audiovizuale către un terţ cu obiect de activitate similar, la un preţ rezonabil.
S-a constatat astfel faptul că, asociaţii prezenţi la A.G.A. din 07 octombrie 2008 au stabilit asupra unor chestiuni netrecute în convocator la art. 3 şi 4 din hotărâre.
În ceea ce priveşte art. 3 din Hotărârea A.G.A. nr. 2/2008, s-a reţinut că modificarea statutului este prea importantă ca să fie cuprinsă în sfera pct. 3 din convocator „Diverse" şi, de altfel, chiar pârâta a arătat în motivele de apel că prin ea s-au încălcat dispoziţiile art. 117 alin. (7) din Legea 31/1990.
în ceea ce priveşte art. 4 din Hotărârea A.G.A. nr. 2/2008, s-a reţinut faptul că prin aceasta s-a autorizat cesiunea licenţei audiovizuale, ceea ce are un impact semnificativ asupra activităţii societăţii şi că faţă de împrejurarea că pct. 2 al Ordinei de zi, respectiv participarea la concursul de acordare a licenţelor audiovizuale, a fost aprobat, nu se poate aprecia că acesta s-ar circumscrie pct. 3 al ordinei de zi indicate în convocator - „Diverse".
S-a mai reţinut că în condiţiile în care nu se constată cauze de nulitate ale întregii hotărâri şi nici cauze de nulitate ale art. 1 şi 2 din hotărârea A.G.A. în discuţie, sancţiunea nulităţii se va aplica numai pentru art. 3 şi 4 din această hotărâre.
Împotriva deciziei sus menţionate, a declarat recurs pârâta SC R.G. SA prin administrator Judiciar S. Sprl Galaţi, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat casarea deciziei recurate şi trimiterea spre rejudecarea cauzei unei alte instanţe egală în grad. Prin precizările depuse la data de 10 octombrie 2011, recurenta a procedat la restructurarea motivelor de recurs invocate iniţial şi a indicat ca şi motiv de nelegalitate şi motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
În argumentarea motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recurenta a susţinut, în esenţă, că instanţa de apel nu a respectat limitele acţiunii cu care a fost învestită instanţa de fond, considerând că poate cerceta din oficiu asupra altor motive de nulitate, cu încălcarea principiului disponibilităţii şi contradictorialităţii şi s-a pronunţat asupra unui motiv de nulitate ce nu a fost invocat prin cererea de chemare în judecată.
Astfel, s-a susţinut că deşi prin cererea de chemare în judecată reclamanta a invocat temeiul de drept ca fiind art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, critica acesteia a vizat doar faptul că nu ar fi existat o comunicare a convocării transmisă în mod valabil, or, simpla referire la dispoziţiile art. 195 alin. (3) nu îndreptăţeau instanţa de apel la luarea în considerare a tuturor motivelor de nulitate conţinute de textul legal menţionat.
În continuare, a susţinut recurenta că instanţa de apel nu a înlăturat motivat apărările sale esenţiale, respectiv nu a arătat care ar fi fost opţiunile legale şi statutare pentru asociaţii prezenţi, fie pentru a continua activitatea prin prelungirea licenţei, fie pentru salvarea unei valori economice, critică circumscrisă cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
S-a mai susţinut că instanţa de apel a ignorat aplicabilitatea dispoziţiilor legale ce privesc dizolvarea judiciară, respectiv art. 237 din Legea nr. 31/1990, detenninarea atribuţiilor legale ale administratorului lui SC M.P. SRL în perioada 9 iunie-22 decembrie 2008, posibilităţile legale şi statutare ce ar fi fost la dispoziţia lui SC R.G. SA, pentru a convoca o nouă A.G.A. şi în raport de aceste susţineri, analiza completă a apărărilor privind lipsa sancţiunii nulităţii pentru nemenţionarea în ordinea de zi a problemei privind cesiunea licenţei, aspecte încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. In cadrul motivului prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., s-a mai susţinut că instanţa de apel nu a înlăturat motivat apărările privind necesitatea actului de conservare, precum nu a sesizat nici incidenţa acestei instituţii în cauză.
Tot în argumentarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., s-a susţinut că instanţa nu a stabilit efectele juridice posibile în cazul depunerii şi, respectiv, a nedepunerii de SC M.P. SRL a actelor necesare prelungirii licenţei.
S-a mai susţinut că instanţa de apel nu a răspuns şi nu a cercetat asupra motivelor de apel VI şi VII, nerăspunzând apărărilor formulate, critici încadrate în motivul de recurs prevăzut de pct. 7 al art. 304 C. proc. civ. Astfel, a arătat recurenta că instanţa nu a avut în vedere faptul că nu poate fi opusă sancţiunea nulităţii decât în momentul în care cealaltă parte a fost în măsură să îşi execute obligaţiile ce îi reveneau cu bună-credinţă şi s-a reţinut în mod greşit că SC R.G.M. SRL ar fi fost constituită în scopul prejudicierii SC M.P. SRL.
Recursul pârâtei SC R.G. SRL este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Motivul de recurs prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. are în vedere, controlul de nelegalitate în ceea ce priveşte lipsa de temei legal a hotărârii atacate ori încălcarea sau aplicarea greşită a legii de către instanţă.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate şi în raport de această încadrare în drept, înalta Curte reţine că singura critică ce poate face obiectul analizei instanţei de recurs din perspectiva motivului de nelegalitate sus menţionat o constituie aplicarea dispoziţiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.
Astfel, potrivit textului legal menţionat, convocarea adunării se va face în forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziţii speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ţinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi. Aşa fiind, se constată că în mod temeinic şi legal, instanţa de apel a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 195 alin. (3) din lege, în ceea ce priveşte nerespectarea ordinei de zi trecută în convocator, prin adăugarea altor chestiuni la art. 3 şi 4.
În strânsă legătură cu cele reţinute anterior, trebuie tăcută precizarea că în ceea ce priveşte susţinerea recurentei potrivit căreia instanţa ar fi depăşit limitele acţiunii cu care a fost învestită, prin analizarea altor motive de nulitate decât cele arătate prin acţiune, din examinarea cererii de chemare în judecată, se constată că reclamanta a indicat ca temei de drept dispoziţiile art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, iar din dezvoltarea motivelor acţiunii rezultă că s-a criticat hotărârea A.G.A. atât sub aspectul convocării, cât şi pe aspectul nelegalităţii, prin raportare la dispoziţiile art. 192 alin. (2) din lege. Aşa fiind, se constată că susţinerea recurentei este nefondată, neputând fi reţinută din această perspectivă nici incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pe care de altfel le-a invocat doar prin precizările motivelor de recurs şi nici a prevederilor pct. 9 al art. 304 acelaşi cod.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. vizează nelegalitatea hotărârii care nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.
Analizând criticile formulate, din perspectiva nemotivării susţinute de recurentă, se constată că instanţa de apel a răspuns în fapt şi în drept susţinerilor formulate, iar argumentele reţinute au condus în mod logic la soluţia cuprinsă în dispozitiv. în apel, instanţa a examinat criticile aduse sentinţei primei instanţe, ca instanţă de control judiciar, fără să fie necesar să reia alte chestiuni decât cele criticate fiind evident că devolutiunea nu este nelimitată. De altfel, ceea ce critică recurenta, respectiv faptul că instanţa nu a arătat care ar fi fost opţiunile legale şi statutare pentru continuarea activităţii sau pentru salvarea unei valori economice, necesitatea actului de conservare, precum şi efectele juridice posibile în cazul depunerii sau nedepunerii de către SC M.P. SRL a actelor necesare, sunt chestiuni ce nu intră în atribuţiile instanţei, aceasta neavând obligaţia de a oferi părţilor răspunsuri la ipotezele şi întrebările formulate. în plus faţă de cele reţinute anterior, analiza acestor aspecte de către instanţa de recurs este evident că excede dispoziţiilor legale ce reglementează calea de atac extraordinară a recursului, vizând chestiuni de fapt ce pot ţine de netemeinicia hotărârii şi nu de nelegalitatea acesteia.
Referitor la nemotivarea şi necercetarea de către instanţa de apel a susţinerilor privind constituirea societăţii SC R.G.M. SRL şi a apărărilor formulate prin concluziile scrise depuse la prima instanţă de către reclamantă, se constată a fi de asemenea nefondate, având în vedere argumentele reţinute de instanţă în constatarea nulităţii art. 3 şi 4 din hotărârea A.G.A., ce tăceau de prisos examinarea acestor critici.
Pe cale de consecinţă, pentru considerentele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC R.G. SA prin administrator Judiciar S. Sprl Galaţi împotriva Deciziei nr. 105/A din 16 decembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3300/2011. Civil. Acţiune în anulare a... | ICCJ. Decizia nr. 3390/2011. Civil. Actiune în daune... → |
|---|
