ICCJ. Decizia nr. 418/2011. Civil. Conflict de muncă. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.418/2011
Dosar nr. 7650/1/2010
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2011
Asupra cererii civile de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 2921 din 12 aprilie 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de reclamantul Ş.M. împotriva deciziei nr. 745/ LM din 24 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi de litigii de muncă, hotărâre care la rândul său a soluţionat o cerere de revizuire a unei alte hotărâri.
Această decizie a fost atacată cu revizuire de către Ş.M., cerere care a fost respinsă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 7236 din 3 iulie 2009.
Împotriva acestei decizii revizuentul Ş.N. a formulat o altă cerere de revizuire soluţionată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 275 din 21 ianuarie 2010, prin respingerea căii de atac.
Ş.A. a solicitat revizuirea şi a acestei hotărârii la data de 29 iunie 2010, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 4313 din 8 septembrie 2010, a respins, ca inadmisibilă, această cerere.
În cererea care a învestit Înalta Curte în prezenta cauză, Ş.M. a solicitat revizuirea acestei decizii civile, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ., motivat de faptul că instanţa de recurs nu s-a pronunţat cu privire la situaţia înscrisurilor care au stat la baza emiterii de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a Ordinului nr. 64/1998, înscrisuri care au fost întocmite cu nerespectarea prevederilor legale cu privire la procedura de predare-primire a mijloacelor fixe.
La termenul de judecată din data de 21 ianuarie 2011 instanţa, din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, raportat la dispoziţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ.
Revizuentul a precizat că, în opinia sa, cererea de revizuire este admisibilă, întrucât Decizia atacată evocă fondul. Prin notele de şedinţă depuse la dosarul cauzei revizuentul a reclamant faptul că prin respingerea cererilor formulate anterior i se încalcă dreptul la un proces echitabil.
Analizând cererea de revizuire, Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru considerentele ce succed:
Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătoreşti definitive numai în cazurile strict determinate de lege.
Conform dispoziţiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute de pct. 1 - 9 C. proc. civ.
În sensul textului de lege citat, hotărârile date de instanţele de recurs pot constitui obiect al cererii de revizuire numai dacă evocă fondul. O instanţă de recurs evocă fondul atunci când, în temeiul dreptului de control judiciar, aceasta reapreciază probele administrate de instanţele inferioare, reţine o altă situaţie de fapt şi pronunţă o soluţie cu totul diferită decât aceea sau acelea pronunţate de instanţele inferioare.
Or, Decizia atacată cu revizuire nu evocă fondul pricinii ci, dimpotrivă, prin această hotărâre, Înalta Curte a constatat că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale unei cereri de revizuire, dintr-un lung şir de astfel de cereri formulate de către revizuent (soluţionate prin deciziile civile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală nr. 2921 din 12 aprilie 2005, 436 din 17 ianuarie 2006, 6266 din 26 iunie 2006, 8528 din 25 octombrie 2006, 692 din 26 ianuarie 2007, 3046 din 13 aprilie 2007, 7396 din 2 noiembrie 2007, 5032 din 17 septembrie 2008, 1144 din 5 februarie 2009, 7236 din 3 iulie 2009, 275 din 21 ianuarie 2010 şi 4313 din 8 septembrie 2010), cale extraordinară de atac, la rândul său, exercitată împotriva unei hotărâri prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat o altă cerere de revizuire.
Prin urmare, atât timp cât se constată că nu este îndeplinită o condiţie generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiţie impusă de dispoziţiile art. 322 C. proc. civ., analizarea condiţiilor specifice reglementate de pct. 2 se priveşte ca fiind un demers inutil.
Aşa fiind, constatând că hotărârea atacată cu revizuire nu îndeplineşte condiţia generală de admisibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 322 alin. (1), raportat la art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge solicitarea de revizuire dedusă judecăţii în prezenta cauză, ca inadmisibilă.
De altfel, enumerarea de către revizuent a unor înscrisuri doveditoare, care susţine că sunt noi, având aceleaşi efecte juridice ca şi cele enunţate în cererile anterioare nu poate justifica folosirea de mai multe ori a aceleiaşi căi de atac, situaţie care se plasează mai mult pe tărâmul exercitării fără bună-credinţă a drepturilor procedurale, decât pe acela al încălcării dreptului la un proces echitabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de Ş.M. de revizuire a deciziei civile nr. 4313 din 8 septembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 488/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|