ICCJ. Decizia nr. 497/2011. Civil. Evacuare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.497/2011
Dosar nr. 11720/2/2009
Şedinţa publică din 25 ianuarie 2011
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti sub nr. 1903/300/2008, reclamanţii N.G., I.I. şi I.G. au chemat în judecată pe pârâtele N.E., D.P. şi R.G.M., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună evacuarea acestora din cele două imobile corpuri de construcţii menţionate la poziţiile 1 şi 2 din certificatul de moştenitor nr. 612/1967 şi terenul aferent, situate în Bucureşti, str. Oituz, pe care pârâţii le ocupă fără drept.
Prin sentinţa civilă nr. 6935/2008, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului N.G.; s-a admis acţiunea şi s-a dispus evacuarea pârâţilor din imobilele formate din două corpuri de construcţii şi terenul aferent, astfel cum au fost identificate la poziţiile 1 şi 2 din certificatul de moştenitor nr. 612/1967, cu obligarea pârâtelor la plata către reclamanţi a sumei de 1010,3 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea sentinţei s-a arătat, în esenţă, că potrivit certificatului de moştenitor nr. 612/1967, de pe urma defunctului O.N. au rămas ca moştenitori legali numiţii N.M., N.E., P.N. şi N.I., iar ca moştenitori testamentari numitele N.E. şi N.E.
S-a mai arătat că, prin Decizia civilă nr. 1488 din 31 octombrie 2006, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 417/2007 a Curţii de Apel Bucureşti s-a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea între numitele N.E. şi N.E. cu privire la cotele-părţi din dreptul de proprietate asupra imobilelor pe care N.E. le-a dobândit prin certificatul de moştenitor nr. 612/1967, stabilindu-se şi că hotărârea pronunţată ţine loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii N.E., D.P. şi R.G.M.
Prin Decizia civilă nr. 301/ A din 26 februarie 2009 Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de pârâţi.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs pârâtele D.P. şi N.E.
Prin Decizia civilă nr. 1473 din 16 noiembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtele D.P. şi N.E.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire pârâta N.E. invocând dispoziţiile art. 322 şi următoarele C. proc. civ., susţinând că respectiva decizie a fost dată fără a se ţine cont de probatoriul din dosar, care arăta în mod cert existenţa a trei imobilecorpuri de casă) dintre care un imobil la poziţia nr. 1 şi două imobile la poziţia nr. 2, ceea ce nu a atestat decât modul superficial cu care a fost studiat dosarul cauzei.
Totodată, s-a mai invocat faptul că nu s-a ţinut cont nici de dreptul de proprietate şi voinţa unui comoştenitor–coindivizar, identificat în persoana lui L.E.A., fapt recunoscut de însuşi N.G.
Prin cererea de completare a motivelor de revizuire, revizuienta a arătat că mai bine de 40 de ani cotele-părţi ale numiţilor P.N. şi N.I. au fost în posesia neîntreruptă a pârâtei, astfel că, potrivit art. 1890 C. civ., se poate constata intervenită prescripţia achizitivă, ceea ce nu atestă decât faptul că în cauză nu se poate invoca lipsa de titlu a pârâtei, din moment ce se poate constata posesia neîntreruptă a acesteia din anul 1955 (conform testamentului nr. 1654/1955) cât şi conform certificatului de moştenitor nr. 612/1967 şi până în prezent.
Prin Decizia civilă nr. 338/ R din 24 februarie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta N.E., a respins cererea de suspendare a executării, ca rămasă fără obiect şi a dispus restituirea cauţiunii.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs revizuienta N.E., criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.
În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 4, 6 şi 9 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs depuse odată cu cererea, recurenta a susţinut că instanţa de judecată a încălcat şi aplicat greşit legea, deoarece acţiunea în evacuare intentată împotriva sa şi a erezilor ei, nu a fost intentată de către toţi comoştenitorii-coindivizari, conform certificatului de moştenitor nr. 612 din 27 decembrie 1967, nu a fost efectuată o analiză a dreptului de proprietate în baza căruia a fost solicitată evacuarea sa.
Totodată, revizuienta susţine că este nefondat caracterul administrativ invocat în vederea admiterii evacuării sale, din moment ce impozitul aferent, precum şi utilităţile imobilului, nu au fost achitate de către reclamanţi.
La data de 1 ianuarie 2011, intimatul N.G. a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de recurs formulată de revizuienta N.E., arătând faptul că Decizia recurată în prezenta cauză, este o decizie irevocabilă dată de o instanţă de revizuire împotriva unei decizii irevocabile. Astfel, conform prevederilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită; cum hotărârea supusă revizuirii este o hotărâre irevocabilă dată de o instanţă de recurs, rezultă că împotriva deciziei de soluţionare a revizuirii, nu mai poate fi exercitat recursul.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte va reţine, ca fiind întemeiată, excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de revizuientă, excepţie invocată de către intimat prin întâmpinare, avându-se în vedere următoarele considerente.
Potrivit art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, în condiţiile prevăzute de lege.
De asemenea, dispoziţiile art. 328 alin. (1) stipulează faptul că, hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
În cauză, prin Decizia civilă nr. 1473 din 16 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtele D.P. şi N.E., astfel încât, şi Decizia civilă nr. 338/ R din 24 februarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta N.E. este tot o decizie irevocabilă care, potrivit dispoziţiile legale arătate mai sus, respectiv art. 299 C. proc. civ., nu mai poate fi atacată cu recurs.
Aceasta întrucât, împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative de la care nu se poate deroga.
Faţă de aceste dispoziţii, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanţe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
Această concluzie derivă din regula unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac, partea neputându-se judeca de mai multe ori în aceeaşi cale de atac.
Cum hotărârea recurată este irevocabilă, fiind pronunţată de o instanţă de recurs, recursul declarat împotriva acesteia apare ca un „recurs la recurs", ceea ce este inadmisibil.
Faţă de cele arătate, este de prisos a se cerceta motivele formulate de pârâtă, legate de fondul cauzei, astfel încât, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta N.E.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta N.E. împotriva deciziei civile nr. 338/ R din 24 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 501/2011. Civil. Recalculare pensie. Revizuire... | ICCJ. Decizia nr. 488/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
