ICCJ. Decizia nr. 52/2011. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 50 pronunțată la 12 martie 2009, tribunalul a admis în parte acțiunea, în sensul că a anulat dispoziția nr. 3247 din 7 iunie 2007, trimisă de către Primarul municipiului Pitești, și a constatat că este îndreptățită contestatoarea la acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001 pentru casa care a fost demolată și terenul de 328 m.p.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că terenul ce a făcut obiectul notificării și identificat de către expert ca fiind în suprafață de 398 m.p. se află în p arte în incinta SC R. SA, iar suprafața de 89 m.p. este domeniul public, astfel că nu se mai poate restitui în natură, singura modalitate de restituire a proprietății fiind aceea de acordare a măsurilor reparatorii în condițiile legii speciale.
Cu privire la imobilul casă, tribunalul a apreciat că demolarea a avut loc ca măsură a exproprierii și nu ca urmare a cererii proprietarului, împrejurare care conferă acestei operațiuni un caracter abuziv, motiv pentru care se impune în favoarea contestatoarei plata de despăgubiri, calculată de către expert la valoarea de piață.
Prin decizia civilă nr. 26 din 1 martie 2010, Curtea de Apel Pitești a dispus admiterea apelului declarat de pârâții Primarul Municipiului Pitești, Primăria Municipiului Pitești și Municipiul Pitești, împotriva sentinței civile nr. 50 din 12 martie 2009, corect Tribunalul Argeș - secția civilă a dispus schimbarea în parte a sentinței în sensul că, obligă Municipiul Pitești să propună pentru suprafața de 89 m.p. aflată pe raza teritorială a acestuia, plata de despăgubiri, iar pe SC R. SA, să propună despăgubiri pentru suprafața de 309 m.p.
A fost menținută în rest sentința.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Prin Dispoziția nr. 3247 din 7 iunie 2007, apelantul a respins cererea intimatei de plată a despăgubirilor pentru construcția ce a făcut obiectul notificării, cu motivarea că operațiunea demolării a avut loc la cererea proprietarului.
Suprafața de 400 m.p. asupra căreia a fost edificată construcția a trecut în proprietatea statului, fără despăgubiri prin Decretul de expropriere nr. 961 adoptat la 11 octombrie 1967.
Ulterior exproprierii la data de 26 mai 1976, fostul Consiliu Popular al Municipiului Pitești a emis autorizație de demolare la cererea autorului, contestatorul R.N., situație juridică în raport de care apelantul s-a apărat în sensul că imobilul nu se mai poate încadra în categoria imobilelor preluate abuziv de către stat potrivit art. 2 din Legea nr. 10/2001.
în categoria imobilelor preluate în mod abuziv, intră printre altele imobilele preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale aflate în vigoare la data preluării.
La data preluării terenului din proprietatea autorului R.N. se afla în vigoare Constituția din 21 august 1965, care prevedea prin dispozițiile art. 12 posibilitatea trecerii în proprietatea statului prin expropriere a terenurilor și construcțiilor pentru lucrări de interes public cu plata unei juste despăgubiri.
Fostul proprietar al terenului în suprafață de 400 m.p., nu a primit o justă despăgubire, potrivit principiului constituțional aflat în vigoare, astfel că preluarea imobilului are un caracter abuziv, la data exproprierii fiind trecut în proprietatea statului nu numai terenul dar și construcția, fiindcă numai în acest scop se putea realiza pe teren o lucrare de interes public.
Eliberarea unei autorizații de demolare a construcției la cererea proprietarului nu poate avea nicio semnificație publică, fiindcă la data emiterii actului administrativ R.N. nu mai avea nici un drept de proprietate asupra clădirii potrivit dispozițiilor decretului de expropriere.
Cererea de demolare a autorului intimatei, nu poate fi considerată ca o manifestară liberă de voință în vederea exercitării unui act de dispoziție cât privește construcțiile, ci un act impus de către autoritățile locale, care urmăreau realizarea lucrărilor de interes public pe terenul expropriat și care putea demola clădirea, fără a mai fi necesară o manifestare de voință a fostului proprietar.
Potrivit principiului accesiunii imobiliare naturale, prin exproprierea statului devenea proprietar nu numai pe terenul de 400 m.p., dar și pe clădirea aflată pe acesta, în lipsa unei dispoziții contrare, astfel că, preluarea abuzivă a terenului, implică același caracter și preluării construcției ca urmare a raportului accesoriu dintre cele două imobile.
în raport de acest argument se apreciază că în mod corect tribunalul a apreciat caracterul abuziv al preluării construcției și a constatat îndreptățirea contestatoarei la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru construcția demolată.
Potrivit art. 32 din Legea nr. 10/2001, republicată, privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 situația imobilelor - construcții demolate, notificarea se soluționează prin dispoziție motivată a primarului unității administrativ teritoriale în a cărui raz acesta se află.
Dacă pentru construcția demolată Municipiul Pitești prin primar trebuia să soluționeze notificarea pentru suprafața de 309 m.p. aflată în patrimoniul SC "R." SA, propunerea pentru plata de despăgubiri trebuia să fie făcută de către acesta de pe urmă.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 10/2001, notificarea se adresează de către persoana îndreptățită, persoanei juridice deținătoare a imobilului; prin unitatea deținătoare fiind înțeleasă orice entitate cu personalitate juridică ce execută în numele statului un drept de proprietate publică sau privată, ori cea care și-a înregistrat în patrimoniu terenul cu orice titlu.
Cu privire la suprafața de 309 m.p., tribunalul a făcut o apreciere greșită dispozițiilor enunțate privind unitatea deținătoare și a desființat în tot dispoziția, obligația apelantului de a propune despăgubiri, în condițiile legii speciale, contestatoarei.
Pentru suprafața de 309 m.p. aflată în patrimoniul SC "R." SA, plata de despăgubiri a fost propusă de către aceasta de pe urmă în raport de considerentele expuse, astfel că, în baza art. 296 C. proc. civ., s-a admis apelul și s-a schimbat în parte sentința.
împotriva acestei decizii a declarat recurs Primarul Municipiului Pitești, Primăria Municipiului Pitești.
Decizia a fost pronunțată cu aplicarea greșită a Legii nr. 10/2001.
Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) și (a) din Legea nr. 10/2001, se restituie în natură sub formă de despăgubiri imobile preluate în mod abuziv de stat, de argumentațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor.
Imobilul construcție situat în Pitești, B-dul Nicolae Bălcescu a fost demolat la cerere în baza autorizației de demolare din 26 mai 1976, așa cum rezultă din adeverința nr. 577 din 17 aprilie 1991 eliberată de R. Pitești, situație în care greșit s-a reținut că a fost preluat abuziv, în condițiile în care demolarea la cerere fiind făcută este exclusă din dispozițiile art. 2 alin. (1) din lege.
Recursul este motivat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
S-a solicitat judecata în lipsă.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Examinând recursul declarat de pârâți, instanța reține următoarele:
în mod corect instanța de apel a reținut că este fără relevanță împrejurarea potrivit cu care demolarea construcției pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii în echivalent s-a făcut la cererea fostului proprietar în condițiile în care fusese deposedat anterior de terenul pe care era situată ca efect al exproprierii, situație reglementată de art. 10 din Legea nr. 10/2001, care reclamă beneficiul măsurilor reparatorii.
împrejurarea că cererea de demolare a construcției a fost formulată chiar de către intimat, nu șterge caracterul abuziv al perimării de fapt, din moment ce chiar în autorizația de demolare s-a precizat că imobilul va intra în proprietatea statului, conform aceleiași cereri cu nr. 3817 ca și autorizația de demolare.
Prin urmare, interpretarea dată de recurenți art. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001 este eronată, situație în care recursul întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este nefondată și urmează a fi respins în condițiile art. 312 C. proc. civ.
Conform art. 274 C. proc. civ. recurenții au fost obligația la plata cheltuielilor de judecată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 533/2011. Civil | ICCJ. Decizia nr. 500/2011. Civil → |
|---|
