ICCJ. Decizia nr. 58/2011. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 58/2011
Dosar nr. 4708/2/2009
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2011
Deliberând, în condiţiile art. 256 C proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 169/A din 8 martie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis apelul declarat de reclamantul M.I.D.M. împotriva sentinţei civile nr. 257 din 12 februarie 2007 pronunţată de Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă. A schimbat în parte sentinţa în sensul că a admis contestaţia, a anulat Decizia nr. 225/2006 emisă de A.V.A.S. şi a obligat pârâta la emiterea unei noi decizii pentru acordarea de măsuri reparatorii pentru reclamant cu privire la imobilul compus din teren în suprafaţă de 13.416 mp situat în Oraviţa, judeţ Caras Severin şi un număr de 34 de construcţii existente la data preluării abuzive.
Pentru a decide astfel, în respectarea cerinţelor art. 315 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a arătat că prin expertiza efectuată în cauză s-a stabilit că, la data iniţierii procedurii lichidării judiciare, în patrimoniul SC V. SA Oraviţa existau pe terenul în litigiu 34 de construcţii, iar după anul 1965 au fost edificate 7 construcţii. Cele 34 de clădiri au fost edificate până în anul 1952, existând astfel pe teren la data preluării abuzive.
A.V.A.S. a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critica vizând următoarele aspecte:
Din analiza actelor şi materialului probator în cauză se poate constata că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Bunurile solicitate de reclamant nu pot fi identificate şi nu au fost regăsite pe lista de casare a mijloacelor fixe.
Din probatoriul administrat în cauză reiese că intimata nu a făcut dovada existenţei în prezent a utilajelor naţionalizate.
Obţinerea de măsuri reparatorii pentru utilajele şi instalaţiile naţionalizate este condiţionată de existenţa lor fizică la data intrării în vigoare a legii. Dacă între timp utilajele sau instalaţiile respective au fost înlocuite nu se pot acorda măsuri reparatorii, nici în natură nici în echivalent.
Intimatul reclamant a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul nu este fondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, prin imobile, în sensul acestei legi, se înţeleg terenurile, cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcţii.
Prin raportul de expertiză, efectuat după casarea cu trimitere, au fost identificate în patrimoniul SC V. SA Oraviţa, la data iniţierii procedurii lichidării judiciare, pentru că existau pe terenul în litigiu şi la momentul preluării abuzive de către stat, 34 clădiri ce fuseseră edificate până în anul 1952.
In aceste condiţii, în mod corect instanţa de apel a obligat A.V.A.S., instituţia care a efectuat privatizarea societăţii comerciale în patrimoniul căreia se află construcţiile - la emiterea unei decizii prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii şi pentru aceste imobile.
Deşi A.V.A.S. şi-a motivat recursul pe interpretarea greşită a art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, acest text nu este incident în cauză, de vreme ce instanţa de apel nu a obligat la emiterea unei decizii prin care să se acorde măsuri reparatorii pentru utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odată cu imobilul.
Ca atare, instanţa de apel şi-a întemeiat soluţia pe textul de lege aplicabil situaţiei de fapt pe care a stabilit-o corespunzător dovezilor administrate, motiv pentru care criticile formulate nu întrunesc cerinţele art. 304 pct. 9 C proc. civ.
Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a apreciat că recursul nu este întemeiat astfel încât l-a respins, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., cu consecinţa rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVEi
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 169/A din 8 martie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 580/2011. Civil. Obligaţie de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 577/2011. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... → |
|---|
