ICCJ. Decizia nr. 7761/2011. Civil
| Comentarii |
|
La data de 18 martie 2008 reclamanții F.G.I., D.M.R. și A.M.M. au solicitat Tribunalului Constanța ca prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâții Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, S.C. D. S.A., R.A.E.D.P.P. Constanța, Municipiul Constanța prin Primar, Consiliul Local Constanța și Ministerul Finanțelor Publice să se dispună restituirea în natură a imobilului situat în Constanța, restituirea instalațiilor aferente imobilului astfel cum au fost descrise în procesul-verbal de naționalizare, iar în situația în care restituirea în natură nu este posibilă, restituirea prin echivalent, iar până la intrarea în posesia efectivă a imobilului sau a despăgubirilor, pârâții să fie obligați la daune pentru lipsa de folosință în cuantum de 10.000 RON/zi.
Motivându-și acțiunea, reclamanții au arătat că, defunctul C.M. a cumpărat cu Actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X la grefa Tribunalului Constanța, sub nr. X/1914 un teren în suprafață de 242 m.p., pe care a construit o clădire cu trei camere și o bucătărie, bunuri pe care le-a lăsat fiicelor sale F. (C.) M. și C.A. (fostă C.) E., nuda proprietate, iar un an mai târziu a decedat.
Prin Legea nr. 119/1948 și Decretul nr. 111/1951 imobilul a fost preluat abuziv de către stat.
Au mai arătat că, brutăria este deținută de S.C. D. S.A. iar a doua parte din imobil este deținută de R.A.E.D.P.P. Constanța.
Prin întâmpinare, pârâta S.C. D. S.A. a invocat excepția prematurității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și Ministerul Finanțelor Publice au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive.
Prin Sentința civilă nr. 901 din 12 mai 2010 Tribunalul Constanța a respins ca nefondate excepțiile de procedură ce vizau lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor S.C. D. S.A. și a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului și a lipsei calității procesuale active a reclamanților.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Local al Municipiului Constanța și R.A.E.D.P.P. Constanța, acțiunea fiind respinsă în contradictoriu cu acești pârâți ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis în parte acțiunea reclamanților în contradictoriu cu pârâții Municipiul Constanța și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului București.
Pârâtul Municipiul Constanța fiind obligat să restituie în natură reclamanților, imobilul situat în Constanța, compus din teren în suprafață de 242 m.p., și construcțiile situate pe terenul în suprafață de 123,09 m.p., identificat conform raportului de expertiză B.D..
S-a constatat că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii în echivalent pentru construcțiile reprezentând brutărie și dependințe, situat pe terenul în suprafață de 118,91 m.p., determinat cu culoare verde în planul anexă la raportul de expertiză tehnică imobiliară B.D. și a obligat pârâtul Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului să facă reclamanților propuneri în acest sens, conform art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Au fost respinse ca nefondate celelalte pretenții ale reclamanților ce vizau restituirea în natură sau în echivalent a instalațiilor aferente brutăriei naționalizate.
S-a respins ca nefondată acțiunea față de pârâta S.C. D. S.A.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții și-au dovedit calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001 și dreptul de proprietate asupra bunului-imobil din litigiu.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța.
Pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a criticat legalitatea hotărârii întrucât în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității sale procesual pasive, deoarece reclamanții au notificat Primăria Constanța, instituție care nu a declinat-o către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, astfel că, nu poate fi implicată în procedura Legii nr. 10/2001.
A mai susținut că acțiunea reclamanților este inadmisibilă deoarece nu a urmat procedura administrativă în raport cu această pârâtă.
La rândul lor pârâții Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța au susținut că, în mod greșit acesta din urmă a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, cât timp a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive, iar pe de altă parte, greșit a fost obligat pârâtul Municipiul Constanța prin Primar să restituie în natură suprafața de 118,91 m.p., reclamanților, cât timp această suprafață este ocupată de brutărie și este necesară exploatării normale a construcției, aflată în proprietatea unei societăți comerciale integral privatizată.
Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, prin Decizia nr. 300 C din 22 decembrie 2010 a respins apelul formulat de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva Sentinței civile nr. 901 din 12 mai 2010 a Tribunalului Constanța, secția civilă.
A admis apelul formulat de pârâții Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local Constanța, a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 118,91 m.p., aferent magazinului alimentar și construcțiilor anexe proprietatea S.C. D.G. S.A.
A obligat pârâtul Municipiul Constanța prin Primar să propună acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru terenul în suprafață de 118,91 m.p. ce nu poate fi restituit în natură.
A obligat reclamanții la 100 lei cheltuieli de judecată către pârâtul Consiliul Local al Municipiului Constanța.
A menținut restul dispozițiilor sentinței.
A obligat intimații-reclamanți să plătească Municipiului Constanța prin Primar și Consiliului Local Constanța suma de 372 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele considerente:
în raport cu criticile formulate de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, instanța de apel a reținut că, privatizarea S.C. D. G. S.A. s-a realizat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 prin cumpărări de acțiuni la Fondul Proprietății de Stat, această din urmă instituție fiind desființată în baza O.U.G. nr. 296/2000, luând ființă Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor Statului.
La rândul său, această din urmă instituție, a fost desființată prin O.U.G. nr. 23/2004, luând naștere Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (A.V.A.S.), instituție de specialitate a administrației publice centrale în subordinea Guvernului, având calitate procesual pasivă în calitate de continuatoare, prin efectul legii celor două instituții antecesoare F.P.S. și A.P.A.P.P., implicate în privatizarea S.C. D. G. S.A.
Și celelalte critici ce vizează inadmisibilitatea acțiunii reclamanților și inaplicabilitatea Deciziei nr. XX/2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție au fost respinse, întrucât potrivit art. 27 (fost art. 25) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care persoana juridică notificată nu deține bunurile solicitate, aceasta va proceda la redirecționarea notificării entității competente să o soluționeze.
Criticile pârâților Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța prin Primar, au fost reținute ca fiind fondate pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere, să plătească cheltuieli de judecată.
în speță, acțiunea reclamanților a fost respinsă în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Constanța ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
întrucât pârâtul Consiliul Local Constanța a câștigat în procesul promovat de reclamanți, instanța a apreciat că este îndreptățit să i se restituie în parte cheltuielile de judecată efectuate în proces, în speță onorariul de 100 RON, în raport cu munca depusă, complexitatea cauzei și de faptul că același avocat a apărat și Municipiul Constanța prin Primar.
Dat fiind că terenul în suprafață de 118,91 m.p., este necesar exploatării normale a construcției, fostă brutărie și că titlul de proprietate al pârâtei S.C. D. G. S.A. nu a fost contestat de reclamanți, instanța a apreciat că nu se impunea restituirea acestei suprafețe reclamanților, urmând ca aceștia să beneficieze de măsuri reparatorii conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs reclamanții F.G.I., D.M.R. și A.M.M. și pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
Dezvoltând criticile de nelegalitate întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., reclamanții au susținut că la baza acordării cheltuielilor de judecată, stă culpa procesuală a părții care a pierdut procesul.
în speța de față, cel căzut în pretenții este Municipiul Constanța prin Primar, ori cel căruia i s-au acordat cheltuielile de judecată este Consiliul Local Constanța.
Cu privire la suprafața de teren în litigiu de 118,9 m.p., instanța avea obligația să verifice dacă privatizarea s-a produs cu respectarea dispozițiilor legale, existând un Dosar pe rolul Curții de Apel Constanța, având ca obiect revendicarea imobilului, dosar suspendat.
Au mai susținut recurenții-reclamanți că instanța de apel ar fi trebuit să verifice dacă se putea compensa acest teren "neretrocedabil" cu un alt teren.
Pârâta-recurentă Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității sale procesual pasive, întrucât obligația legală de a restitui în natură imobilele revine unității deținătoare a imobilului și nu Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.
Recurenta-pârâtă, printr-un al doilea motiv de recurs încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a susținut că, în mod greșit a fost obligată la plata sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert din moment ce nu s-a reținut nicio obligație legală în sarcina sa.
în considerarea celor expuse, a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei civile atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, exonerării de la plata cheltuielilor de judecată și pe fond respingerea acțiunii față de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente înalta Curte constată că recursurile declarate de reclamanții F.G.I., D.M.R., A.M.M. și pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sunt nefondate urmând a fi respinse pentru considerentele ce succed:
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară B.D., imobilul din litigiu a fost identificat la adresa din Constanța, acesta fiind afectat pe o suprafață de 118,91 m.p., de construcția fostei brutării și anexele acesteia, în prezent magazin alimentar deținut de S.C. D. G. S.A. Constanța.
Restul suprafeței de 113,09 m.p., este ocupat de spații de locuit și anexe gospodărești, aflate în proprietatea Municipiului Constanța și administrate de R.A.E.D.P.P. Constanța.
Critica recurenților-reclamanți că privatizarea S.C. D. S.A. nu s-ar fi făcut cu respectarea dispozițiilor legale este nefondată atâta vreme cât aceștia nu au atacat în justiție titlul de proprietate al acestei pârâte.
Nefondată este și critica privind lipsa de rol activ a instanței de apel de a depune minime diligențe pentru a se stabili dacă existau sau nu alte imobile care puteau fi restituite în natură, deoarece o astfel de cerere a fost formulată pentru prima dată în recurs.
Și critica vizând obligarea recurenților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată către pârâții intimați Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul Local al Municipiului Constanța este nefondată dat fiind culpa procesuală a acestora.
Referitor la criticile formulate de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului se constată că și acestea sunt nefondate, aceasta având calitate procesual pasivă în cauză, în calitate de continuatoare, prin efectul legii a celor două entități antecesoare FPS și APAPS, implicate în privatizarea SC D. G. S.A.
Critica privind obligarea sa greșită la data cheltuielilor de judecată este formulată pentru prima dată în recurs, astfel încât nu mai poate fi analizată.
în raport de cele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. a respins recursurile formulate de reclamanții F.G.I., D.M.R. și A.M.M. și de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1974/2011. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2362/2011. Civil → |
|---|
